Statele din zona Golfului Persic se confruntă cu o dilema majoră după ce Iranul a lansat atacuri cu drone și rachete asupra orașelor din regiune, răspunzând astfel la un atac comun al SUA și Israelului. Atacurile au avut loc în weekend și au vizat mai multe orașe și obiective militare, provocând victime și avarii semnificative, în timp ce statele regionale încearcă să gestioneze situația fără a fi trase în război direct.
Atacuri și victime în regiune
Iranul a lansat rachete și drone în replică la o operațiune care a vizat lideri și obiective militare din Iran, acțiune ce a avut loc sâmbătă. În urma acestor atacuri, au fost ucise cel puțin 148 de persoane, inclusiv liderul suprem ayatollahul Ali Khamenei și alți oficiali de rang înalt. O școală din Iran a fost, de asemenea, lovită.
Statele din Golf au fost direct afectate de aceste raiduri. Emiratele Arabe Unite au anunțat că cel puțin trei persoane au fost ucise și 58 rănite, după ce rachete și fragmente au vizat aeroportul din Dubai, clădiri emblematice și zone rezidențiale. Fum s-a văzut în unele zone din Doha, iar Saudi Arabia a declarat că a fost atacată Riadul și regiunea sa estică. Bahrain, Kuweitul, Oman și Qatar au înregistrat victime și răni, respectiv 16, 32, 5 și 4 persoane.
În Emiratele Arabe Unite, s-au rechemat ambasadorul din Israel, fapt interpretat ca un semnal de frustrare față de evoluția conflictului. La rândul său, Arabia Saudită a anunțat că Riadul și regiunea sa au fost vizate de atacuri iraniene.
Contextul politic și reacțiile regionale
Reacția oficialilor regionali a fost de reținere și apeluri la evitarea escaladării conflictului. Șeicul Hamad bin Jassim bin Jaber Al Thani, fost prim-ministru și ministru de externe al Qatarului, a avertizat pe platforma ”X” că statele Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG) nu trebuie aduse în confruntare directă cu Iranul. El a subliniat că Iranul a încălcat suveranitatea statelor din regiune și că o eventuală conflict ar epuiza resursele ambelor părți, periclitând stabilitatea zonei.
Faisal Al-Mudahka, redactor-șef al Gulf Times, a declarat că situația nu este de natură să implice țările Golfului în război. El a subliniat că regiunea trebuie să rămână dedicată prosperității și dialogului, nu războiului, și a evidențiat că dezechilibrul actual nu servește intereselor statelor din Golf.
Analiștii indică faptul că liderii regionali consideră că acesta nu este războiul lor și doresc să evite implicarea directă, chiar dacă Iranul continuă să atace. Cu toate acestea, se tem de pierderea controlului și de deteriorarea rapidă a situației.
O încercare de mediere și dar și o criză iminentă
În săptămânile precedente, Omanul a mediat discuții indirecte între Washington și Teheran, cu declarații optimiste privind posibilitatea păcii. Oficialii Omanului au afirmat că Iranul a fost de acord să nu mai stocheze uraniu îmbogățit și să reducă rezervele existente.
Cu toate acestea, atacurile recente ale SUA și Israelului au ieșit din aceste eforturi diplomatice, provocând riposte iraniene și depășind orice așteptare inițială a stabilității regionale. Expertul Faisal Al-Mudahka a criticat reacția Iranului, acuzând că Teheranul este în “mod de panică” și a considerat că justificarea Iranului de a lovi baze americane, și nu țările gazdă, arată o lipsă de înțelegere a relațiilor internaționale.
De asemenea, analiști precum Rob Geist Pinfold au remarcat că regiunea și statele din Golf nu doresc o escaladare, dar sunt conștiente de riscare și de faptul că stabilitatea lor este amenințată. El a subliniat că vulnerabilitatea infrastructurii critice, cum ar fi rețelele electrice și instalațiile de desalinizare, reprezintă un pericol major, mai ales în cazul unor atacuri directe.
Riscuri majore și implicații globale
Criza a ieșit din limitele regionale și are implicații globale. Qatarul a menționat că 16% din energia mondială provine din țara sa, iar 33% din petrolul tranzitează Strâmtoarea Hormuz, o zonă strategică pentru aprovizionarea energetică globală.
Temerile liderilor din Golf vizează, în principal, infrastructura critică. Lipsa energiei și a resurselor de apă ar transforma regiunea într-un spațiu de nelocuit, accentuează analiștii.
Pinfold a avertizat însă că o amenințare mai subtilă, dar de durată, este deteriorarea imaginii și a puterii de ”soft power” a statelor din Golf, despre care se spune că ar putea fi afectată pe termen lung dacă conflictele persistă.
În concluzie, statele din Golful Persic sunt în fața unei alegeri foarte dificile: să intervină direct în conflict sau să monitorizeze de la distanță, menținându-și poziția de stabilitate în contextul unui război care nu le-a fost dorit.
