Ministrul de Finanțe a vorbit despre tranziția economică a României, subliniind necesitatea schimbării modelului de creștere bazat pe consum și deficit bugetar. El a afirmat că încetinirea creșterii și recesiunea tehnică din a doua jumătate a lui 2025 nu reprezintă o criză, ci un pas pentru o nouă paradigmadă economică.
Efectele și justificarea tranziției economice
Ministrul de Finanțe a explicat că dinamica actuală a economiei românești indică o schimbare inevitabilă. În 2025, rata de creștere economică a fost de 0,6%, iar recesiunea tehnică a ridicat semne de întrebare. Analiștii au interpretat aceste date ca semne ale unei tranziții, nu ale unei crize. Oficialul a spus că modelul actual, bazat pe creșterea consumului susținută de deficit fiscal extern, a deteriorat fundamentele economice ale țării și a fost considerat o iluzie a prosperității.
El a adăugat că această schimbare necesită costuri de tranziție, dar este o mutare deliberată pentru o creștere durabilă și sustenabilă. Efortul de restructurare apare ca o contraofensivă față de modelele vechi, în vederea evitării unor probleme pe termen lung.
Rezultatele măsurilor de austeritate luate în 2025-2026
Guvernul condus de Ilie Bolojan a implementat unul dintre cele mai ambițioase programe de consolidare fiscală din perioada post-aderare a României, în ultimii ani. La finalul anului 2025, deficitul bugetar a fost estimat la 7,7% din PIB, comparativ cu 8,4% anterior. Această reducere reprezintă o ajustare de circa 1,6 puncte procentuale față de 2024.
Ministrul a specificat că s-au redus cheltuielile de personal cu 0,6% din PIB, păstrând investițiile publice. El a subliniat că eforturile nu au fost făcute în defavoarea viitorului, ci au fost menite să gestioneze prezentul cu responsabilitate. Pentru finalul anului 2025, oficialul crede că deficitul va putea fi ajustat la circa 6,2%, cu o traiectorie de sub 3% în mediu pe termen mediu.
Pachetul de relansare economică și instrumente noi
Ministrul a anunțat introducerea unui pachet dedicat atragerii investițiilor strategice de mari dimensiuni. Acest instrument va dispune de peste 200 de milioane de euro, combinând granturi, credite fiscale, garanții de stat și participare la capital, acolo unde este cazul.
El a afirmat că această nouă facilitate lipsea de ani de zile și a limitat oportunitățile economice. Până în 2032, suma totală alocată pentru toate programele de sprijin atinge 5 miliarde de euro. Resursele vor fi direcționate către șapte sectoare prioritare, precum materii prime critice, tehnologii inovatoare, apărare, cercetare și dezvoltare.
Responsabilii economici vor folosi fondurile pentru a sprijini proiecte strategice din aceste domenii, în încercarea de a impulsiona reforme și de a stimula economia națională în perioada următoare.
