O serie de atacuri intense au fost resimțite în capitala Iranului, Teheran, în ultimele zile, provocând panică și epuizare printre locuitori. În condițiile în care Iranul a blocat aproape total accesul la internet, informațiile din interiorul țării sunt fragmentare și dificil de verificat, însă relatările din surse independente relevează o situație de agravare a conflictului din interior.
Val de atacuri și reacții ale locuitorilor
Locuitorii din Teheran au descris noaptea de joi spre vineri drept cea mai violentă din cele șase zile de conflict. Mai mulți au transmis mesaje prin conexiuni proxy și apeluri telefonice cu prieteni aflați în străinătate, relatând explozii intense și sunete de explozii și rachete.
Zahra, profesoară și mamă, a spus că loviturile, considerate cele mai severe de până acum, au determinat-o să se teamă pentru siguranța civiliilor și a acuzat guvernul iranian pentru violențe.
„Este pentru prima dată de la începutul războiului când mi-e cu adevărat teamă pentru ceilalți iranieni. Suntem prinși între regimul care ne ucide și o putere străină, probabil responsabilă pentru victimele colaterale,” a afirmat femeia.
Ea a menționat că, deși în primele zile a salutat moartea liderului suprem, Ali Khamenei, acum preocuparea sa pentru victimele civile a crescut.
„Bucuria inițială că liderii regimului plătesc pentru ceea ce au făcut se transformă rapid în teamă. Cine va mai rămâne într-un Iran liber dacă vom fi uciși cu toții?” s-a întrebat Zahra, subliniind schimbarea de atitudine cauzată de intensificarea conflictului.
Noaptea de joi a fost percepută ca fiind diferită de orice a trăit anterior. Zahra a descris teama de a nu mai vedea sau auzi nimic, în condițiile unei pene totale de informații.
Despre impact și percepții ale oamenilor
Farzad, un bărbat de 36 de ani, a afirmat că a fugit din oraș, fiind martor la sunetele avioanelor de luptă și rachetelor hipersonice.
„Este trist că majoritatea celor din jurul meu par mulțumiți de această situație, fie că sunt pro-regim sau împotriva lui,” a spus Farzad. El a laudat expresia populară: „Fie că este ucis lupul, fie că lupul devorează păstorul, toată lumea ajunge prinsă în tragedie,” comentând asupra unui climat de apatie și confuzie din societate.
Un observer a semnalat că oamenii par să fie împărțiți în opinii, dar majoritatea acceptă, indiferent de poziție, o normalitate dureroasă.
Noaptea cea mai dificilă pentru oraș
Un reporter a relatat că a fost trezit de explozii violente. „Dormeam și, în ultimele zile, ne obișnuisem cu sunetul exploziilor, dar în noaptea respectivă situația a devenit înfricoșătoare,” a spus acesta.
El a explicat că a avut senzația că tavanul va cădea peste el și că, deși nu a fost lovit direct, a simțit frica extremă a momentului și a observat orașul distrus, fiind devastat de situație.
Alte relatarări similare descriu panică și fuga din oraș, menționând că unii au părăsit capitala pentru a scăpa de pericol.
Un alt localnic a spus că s-a trezit din cauza avioanelor și simțea că bombardamentul avea loc chiar lângă urechi, temându-se pentru viața sa, iar un alt mesaj afirma că persoana a fugit din oraș în urma atacurilor intense.
Saeed, student, a cerut intervenții, întrebând dacă există un plan pentru siguranța iranienilor, exprimând îngrijorarea față de numărul mare de victime.
O fostă deținută politică, activă în vestul Teheranului, a spus că mai puțini oameni au părăsit orașul comparativ cu războiul de anul trecut din iunie, și a criticat guvernul pentru distrugerile provocate.
Ea a adăugat că, în condițiile aeriene, centrul orașului a fost bombardat cu avioane B-2 și a spus că a simțit de două ori apropierea morții.
Un activist pentru drepturile omului din centrul orașului a observat că, din cauza propagandei, opinia publică consideră că bombardamentele vor slăbi guvernul, însă populația de la sol pare să accepte situația și chiar să se implice în apatie.
În ultimele zile, tensiunea în Teheran a rămas la cote ridicate, iar orașul continuă să fie scena unor atacuri violente, cu riscuri crescând pentru civili.
