Guvernul Islandei a anunțat vineri intenția de organizare a unui referendum privind reluarea negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană pe 29 august. Decizia vine într-un context de tensiuni geopolitice și după o perioadă de reevaluare a poziției țării față de Uniune.
<
Decizie unanimă și planurile pentru referendum
>
Guvernul islandez a aprobat în unanimitate propunerea de a organiza un referendum pentru decizia de aderare la UE. Rezultatul acestei consultări va fi decisiv pentru reluarea negocierilor de aderare, deoarece va fi urmat de un al doilea referendum oficial pentru decizia finală de aderare.
<
Contextul economic și politica internă
>
Negocierile pentru aderarea la UE au fost suspendate în 2014, după patru ani de discuții. În prezent, în urma creșterii costului vieții și a conflictului din Ucraina, interesul populației islandeze pentru aderare a înregistrat o creștere.
<
Sondaje și opinia publică
>
Un sondaj realizat în iunie anul trecut de compania Maskína indică faptul că 54% dintre islandezi susțin aderarea la UE. Majoritatea respondenților consideră că aderarea le-ar aduce beneficii financiare familiilor lor.
<
Schimbări în preferințele populației
>
Istoricul opiniei publice în privința aderării arată o schimbare semnificativă față de perioadele anterioare. În anii 1980 și 1990, societatea islandeză era divizată în trei tabere egale: pentru, împotriva și indecisă în privința aderării.
<
Factori care au influențat opinia publică
>
Criza financiară din 2008, rezultatul Brexit și probleme interne au determinat o reevaluare a poziției față de aderarea la UE. O majoritate de 74,2% dintre respondenți consideră important ca această problemă să fie decisă prin referendum.
<
Relațiile actuale ale Islandei cu UE
>
Chiar dacă nu face parte încă oficial din UE, Islanda are pacte strânse cu Uniunea. În 2009, țara a depus cerere pentru aderare, dar procesul a fost suspendat oficial ulterior. În prezent, Islanda face parte din Spațiul Economic European (SEE), înființat în 1994, care include statele membre ale UE, Norvegia și Liechtenstein.
<
Relațiile comerciale și politice
>
Acordul SEE permite Islandei să participe la piața unică a UE, facilitând libera circulație a persoanelor, serviciilor, mărfurilor și capitalurilor. Reglementările din domeniul concurenței, ajutoarelor de stat, protecției consumatorilor, energiei, mediului, sănătății, educației și cercetării sunt integrate în cadrul acestui pact.
<
Aspecte de politică externă și cooperare
>
Guvernul și alți lideri de look în relația cu UE cooperează în cadrul NATO și de dincolo de această organizație, parteneriatul fiind apropiat în domeniul securității și apărării. Finlanda participă și ea la principalele inițiative ale UE, în special în domeniul justiției și afacerilor interne, prin Acordul Schengen.
Islandă are o economie puternică, cu un PIB pe cap de locuitor fiind al cincilea cel mai mare din lume, conform materialelor legislative ale Parlamentului European despre relațiile cu UE.
Din momentul depunerii cererii de aderare, procesul a fost suspendat oficial, însă relațiile cu UE s-au menținut prin acorduri de cooperare extinse. În prezent, reluarea negocierilor și organizarea referendumului signalizează o posibilă schimbare în poziția guvernului și opinia publică.
Aceste dezvoltări indică faptul că Islanda analizează serios posibilitatea de a deveni membru al Uniunii Europene, condiționată de rezultatul consultării populare din august.
