ANAF Antifraudă a descoperit o rețea de fraudare a bugetului public prin utilizarea facturilor false de TVA și a dispus blocarea a 46 de imobile, precum și peste 5.300 de metri pătrați de teren. Valoarea prejudiciului depășește 18 milioane de lei.
Modalitatea de funcționare a schemei
Rețeaua controla opt firme, administrate de interpuși, în spatele cărora se afla o persoană cu rol decizional. Aceste firme emit aveau facturi fictive între ele pentru plăți în avans pentru bunuri și servicii inexistente. Pe baza acestor documente, firmele solicitau rambursare de TVA de la bugetul de stat.
Etapele schemei frauduloase
1. Firma A emite o factură fictivă de avans către Firma B, fără o tranzacție reală.
2. Firma B înregistrează TVA-ul ca deductibil și cere rambursare.
3. Statul aprobă și efectuează plata pentru aceste facturi.
4. Facturile sunt ulterior stornate, deși banii au fost deja încasați și folosiți de firmele implicate.
Imobile și operațiuni de vânzare-revânzare cu aspect suspect
Pentru recuperarea prejudiciului, autoritățile au blocat 46 de imobile și 5.386 mp de teren. Printre active se află și un ansamblu rezidențial în sud-vestul Bucureștiului. Ancheta a evidențiat practici de revânzare a aceluiași apartament sau teren mai multor persoane, cu promisiuni de vânzare notariale diferite, sugerând posibile activități de spălare a banilor.
Precauții pentru cumpărătorii de imobile
ANAF avertizează că ofertele cu discounturi mari pentru plata în avans și promisiuni de livrare ulterioară pot ascunde fraude. Este recomandată verificarea atentă a firmei vânzătoare înainte de semnarea oricărui document.
Contextul general: fenomenul fraudei cu TVA
Frauda cu TVA reprezintă una dintre cele mai răspândite și costisitoare forme de evaziune fiscală în România și în Europa. România înregistrează un decalaj de 35% între TVA-ul datorat și cel colectat, cea mai mare rată din UE. În comparație, Olanda are un decalaj de 0,2%, iar Finlanda de 0,4%.
Se estimează că pierderile anuale din cauza evaziunii legate de TVA depășesc 10 miliarde de euro. În 2025, Parchetul European a deschis în România 303 dosare penale pentru fraude financiare din care o parte semnificativă vizează fraude cu TVA, cu prejudicii estimate la 3,9 miliarde de euro.
Instrumente și măsuri ale statului
Din 2024, sistemul e-Factura a devenit obligatoriu pentru toate tranzacțiile dintre firme, facilitând monitorizarea în timp real a facturilor și identificarea rapidă a schemei fictive. Legea 126/2024 a înăsprit pedeapsa pentru cazurile de rambursări ilegale de TVA.
Specialiștii atrag însă atenția că autoritățile sunt în continuare reactive, fiind capabile să identifice fraude după ce prejudiciul s-a consumat. Capacitatea de a efectua analize automate pentru volume mari de facturi rămâne limitată, iar anchetele pot dura.
Investigațiile în cazul prezent se află în curs de desfășurare. Autoritățile verifică alte entități și persoane implicate în aceeași rețea.
Impactul asupra bugetului public și contribuabililor
Pierderile generate de astfel de fraude nu dispar în aer, ci lipsesc din fondurile disponibile pentru servicii publice, precum sănătate, educație și infrastructură. Fiecare milion de lei furat se traduce în resurse mai puține pentru spitale, școli și drumuri.
Contribuabilii corecți suportă, în final, consecințele acestor scheme, fiind cei care plătesc impozit pe salariu, taxe și TVA pentru bunurile și serviciile achiziționate.
