Senatoarea Diana Șoșoacă, lidera partidului SOS, a fost audiată de procurori într-un dosar în care este acuzată de 11 infracțiuni. În timpul audierilor, europarlamentara a refuzat să se supună expertizei psihiatrice solicitate și a declarat că l-a provocat pe procuror să-și facă singur această analiză. Șoșoacă a afirmat, la ieșirea de la Parchetul General, că nu agreează expertiza, considerând că această solicitare face parte dintr-un plan de persecutare politică.
Solicitarea doctorului și refuzul audierii în prezența presei
Diana Șoșoacă a cerut ca presa să fie prezentă la audiere, susținând că acest lucru ar fi asigurat transparența anchetei, fiind un dosar politic. Procurorul a refuzat prezența mediatică, motivândă faptul că prezența jurnaliștilor ar fi deranjantă. Europarlamentara a afirmat că acest refuz arată intenția de a acoperi informații și a criticat decizia, făcând astfel o analogie cu metodele represive din perioada stalinistă.
Controversele legate de expertiză și acuzații de hărțuire
Șoșoacă a declarat că i-a solicitat procurorului să nu se aplice expertiza psihiatrică, considerând că nu este în deplinatea facultăților mentale. A adăugat că, fiind avocat și europarlamentar, consideră această solicitare drept un act de hărțuire politică și un abuz în serviciu. În plus, ea a acuzat autoritățile de „repreșiunie politică” și de hărțuire a copiilor săi, anunțând că a depus plângeri internaționale în acest sens.
Esplanada declarațiilor și discursului politic
În cadrul declarațiilor de la ieșirea de la Parchet, Șoșoacă a afirmat că, datorită acestui demers, partidul său, SOS România, și ea personal, au obținut procente mari în sondaje. În opinia sa, dacă ar candida la președinție acum, ar câștiga în primul tur. A mai susținut că demersurile autorităților reprezintă o încercare de înăbușire a opoziției, comparând situația cu metodele staliniste și naziste, în care opoziția era persecutată și internată arbitrar în spitale de boli psihice.
Reacția la situație și acuzațiile aduse autorităților
Șoșoacă a mulțumit Parchetului General pentru ceea ce a descris drept o „hărțuire”, susținând că această acțiune a actului de presiune a dus la creșterea popularității sale și a partidului. Ea a criticat modul în care procurorii au făcut acte și proceduri care nu i-au fost comunicate, dar au fost făcute publice, în opinia sa, cu scopul de a limita drepturile fundamentale ale sale, precum dreptul la apărare și libertatea de exprimare.
Critici la adresa presei și influența asupra sănătății politice
În discursul său, senatorul a afirmat că actuala situație amintește de regimurile totalitare, unde nu este permisă critica la adresa puterii, comparând restricțiile cu cele din perioada pre-1989. Ea a afirmat că orice critică este constructivă și că opoziția trebuie să rămână liber exprimată, afirmând că, prin aceste acțiuni, se urmărește eliminarea oricărei forme de opozitie politică și disidență jurnalistică.
Aceste afirmații au fost făcute în contextul în care Diana Șoșoacă a refuzat expertiza psihiatrică, considerând-o o formă de intimidare politică. Ea acuză autoritățile că încearcă să o discrediteze și să o împiedice să își exercite dreptul la opinie, comparând modul de acțiune al procurorilor cu metode autoritare din trecut.
