Premierul Ilie Bolojan a declarat sâmbătă că, la o lună de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu și a blocajului transporturilor de țiței și produse derivate, efectele acestor perturbări se resimt atât pentru cetățeni, cât și pentru guverne. El a subliniat că deficitele bugetare crescute din ultimii ani limitează capacitatea statului de a interveni în economie.
Impactul economic și măsurile fiscale
Bolojan a explicat costurile bugetare asociate măsurilor de sprijin adoptate în contextul crizei energetice. În aceste măsuri, acțiunile guvernamentale au dus la cheltuieli semnificative pentru bugetul de stat.
Premierul a menționat o creștere a accizei rambursate transportatorilor, care a ajuns aproape de o treime, reprezentând un efort de 600 de milioane de lei. În ceea ce privește agricultura, subvenția de 2,7 lei pe litru de motorină a fost prelungită, ceea ce implică un cost bugetar de 1,5 miliarde de lei.
Bolojan a precizat că reducerea accizei la motorină va genera un cost bugetar de 200 de milioane de lei. El a adăugat că nu s-a redus acciza pe benzină, deoarece aceasta reprezintă doar 25% din consumul total de pe piață.
Veniturile din taxe și contribuții
Prim-ministrul a menționat că taxa de solidaritate impusă profiturilor excepționale ale companiilor care exploatează petrol românesc aduce lunar între 90 și 100 de milioane de lei.
În ceea ce privește creșterea veniturilor din TVA, se estimează o suplimentare între 100 și 110 milioane de lei într-o lună, determinată de majorarea prețurilor la carburanți, estimată de autorități la un preț mediu de 10-10,2 lei pe litru.
Bolojan a subliniat că, din aceste încasări suplimentare, o mare parte este returnată consumatorilor sub forma reducerii accizei. El a precizat că, chiar dacă se adaugă și veniturile din taxa de solidaritate, acestea acoperă doar o parte din costurile suportate de buget pentru măsurile de sprijin.
Contextul general
Premierul a afirmat că toate măsurile adoptate se realizează în limita posibilităților bugetare ale statului. Criza energetică, provocată de conflictul din Orientul Mijlociu, a adus cu sine provocări semnificative pentru finanțele publice și pentru gestionarea resurselor naționale.
Costurile generate, inclusiv subvențiile și reducerile de taxe, sunt finanțate în condițiile unui buget deja tensionat de deficite și de alte angajamente financiare.
Aceste date arată că, în pofida eforturilor statului de a sprijini anumite sectoare, resursele disponibile sunt limitate și distribuția beneficiilor rămâne parțială.
