General (r) Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles, a transmis noi detalii despre utilizarea fondurilor din programul de achiziții militare SAFE în cadrul emisiunii „Marius Tucă Show”, emisă de Gândul. El a evidențiat faptul că o parte semnificativă a banilor alocați pentru echipamente militare pleacă spre achiziții din alte țări și a subliniat necesitatea unei discuții publice cu privire la modul în care aceste fonduri sunt gestionate.
Detalii despre fondurile programului SAFE
Bălăceanu a menționat că există 21 de programe în cadrul SAFE, cu un total de 9,53 miliarde de euro destinate achizițiilor militare. El a explicat că diferența până la 16 miliarde de euro se referă la fonduri dirijate către infrastructură rutieră, precum autostrăzi.
Distribuția fondurilor și problemele de transparență
Din cele 21 de programe, numai șapte sunt notate cu litera S, indicând că sunt dedicate României. Celelalte 14 programe se referă la țări sau organizații internaționale, ceea ce sugerează că o parte din fonduri se îndreaptă spre achiziții externe.
Generalul a atras atenția asupra necunoscutelor legate de modul în care se vor semna contractele pe 31 mai, pentru operatorii economici din România. El a sugerat că este necesară o clarificare cu privire la suma exactă de bani care va rămâne în economia națională și la procentul din fonduri care va pleca spre achiziții din alte țări.
Probleme legate de localizare și producție în România
Bălăceanu a afirmat că ministrul Apărării a transmis Ministerului Economiei cerințele operaționale pentru echipamentele militare, dar că nu controlează unde se produc aceste echipamentele. El a subliniat că o parte dintre fonduri, între 3 și 4 miliarde de euro, pot fi readuse în țară dacă aceste achiziții sunt realizate de companii românești.
Fostul oficial a explicat că sistemul de comandă-control, inclusiv soluțiile software pentru Armata Română, sunt produse de o firmă românească. Acest exemplu arată posibilitatea dezvoltării și a manufacturării interne în cadrul industriei de apărare, dar existența unor componente din „mașina de luptă a infanteriei” în alte țări menține o dependență de achiziții externe.
Necesitatea unei dezbateri publice și a unei strategii naționale
Bălăceanu a pledat pentru o discuție mai largă în societate și în mass-media privind modul în care sunt gestionate aceste fonduri. El a susținut că o transparență mai mare în procesul de achiziții poate conduce la creșterea investițiilor în economia națională și la reducerea pierderilor financiare prin externalizare.
El a mai spus că produsele și componentele pentru echipamentele militare trebuie să fie developate și produse în România, pentru a sprijini industria națională și a asigura o mai mare autonomie în domeniul apărării.
Primul contract pentru achizițiile militare în cadrul SAFE urmează să fie semnat pe 31 mai, dar detaliile legate de distribuția fondurilor și de proveniența echipamentelor rămân sub semnul întrebării.
