Guvernul condus de Daniel Bolojan are dreptul legal să nu declasifice documentele privind ajutorul militar acordat Ucrainei, conform afirmațiilor fostului membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Toni Neacșu. Acesta explică că actele pot fi păstrate secretizate și că o instanță poate solicita publicarea, însă sancțiunea pentru nerespectare este o amendă, plătită din bugetul instituției responsabile.
Legalitatea păstrării secretelor
Neacșu afirmă că există o pârghie juridică pentru a se menține informațiile confidențiale. El susține că, în cazul nepublicării, instanțele pot obliga Guvernul să dezvăluie datele, dar doar prin aplicarea unei amenzi. Aceasta se face în executarea silită a hotărârii judiciare, iar sancțiunea se limitează la o amendă.
Procesul câștigat de asociație
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki, a obținut în instanță obligarea Secretariatului General al Guvernului să furnizeze informații despre hotărârile de guvern aprobând ajutoarele către Ucraina din 2020 până în prezent. Decizia instanței prevede și verificarea dacă aceste hotărâri sunt clasificate.
Sumele pentru sancțiuni și impactul bugetar
Neacșu explică că amenda pentru nepublicarea documentelor poate fi de 20% din salariul minim brut, adică aproximativ 860 de lei pe zi. Penalitățile pot ajunge la o sumă de până la 1.000 de lei zilnic. Aceste sume urmează a fi plătite din bugetul Secretariatului General al Guvernului, fond public.
Numărul hotărârilor secretizate anual
Fostul membru CSM susține că în medie, anual, sunt 40 de hotărâri de guvern care nu sunt publicate în Monitorul Oficial. Pentru ca o hotărâre să fie secretizată, trebuie să conțină caracter militar. Neacșu își exprimă scepticism cu privire la numărul acestor decizii, afirmând că este improbabil ca în fiecare an Guvernul să emită atât de multe hotărâri cu caracter militar.
Context regional și poziția României
El evidențiază diferențele de transparență între România și alte state din regiune. În timp ce Polonia a publicat ajutorul acordat Ucrainei, Ungaria, Bulgaria, Cehia și Slovacia refuză să dezvăluie aceste informații. România rămâne singura țară din regiune care nu desecretizează ajutorul militar pentru Ucraina, deși în alte state aceste informații sunt publice.
