România a organizat o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în urma căreia au fost adoptate planuri strategice pentru dezvoltarea sistemului de apărare și stabilirea prezenței militare americane pe teritoriul național. În aceeași descinde, guvernul a anunțat angajamente privind alocările bugetare pentru apărare până în 2035 și a aprobat programul național de înzestrare până în 2044.
Decizii privind prezența militară americană în România
Consiliul a analizat viitorul prezenței militare americane în țară, fără a indica o creștere a numărului de militari. Analistul de politică externă Ștefan Popescu a declarat că SUA își vor redimensiona trupele în regiune și că nu se va produce o întărire a dispozitivului militar american în România, ci, din contră, o posibilă reducere față de situația actuală.
Strategia de apărare și investițiile militare
Pe agenda CSAT s-au aflat Planul de înzestrare pentru perioada 2027-2036 și programul „Armata României 2044”. Guvernul a stabilit că până în anul 2035, România va crește alocarea pentru apărare la 5% din PIB, fiind repartizată astfel: 3,5% pentru cheltuieli de apărare și 1,5% pentru cheltuieli asociate domeniului.
Provocări și evoluții în contextul geopolitic
Răzvan Dumitrescu a relatat faptul că în SUA s-a desfășurat un exercițiu teoretic vizând un posibil atac al Rusiei asupra Republicii Moldova. Exercițiul a inclus scenarii cu pagube și victime și a fost realizat cu participarea congresmenilor, foștilor șefi ai serviciilor de informații și oficialilor americani. În context, concluzia publicată de The Washington Post indică faptul că angajamentul NATO în ceea ce privește articolul 5 a ridicat semne de întrebare, fiind considerată „literă moartă” în ceea ce privește securitatea colectivă.
Evaluarea capacităților și poziției României
Ștefan Popescu a explicat că articolul 5 al NATO nu impune tuturor statelor membre să trimită automat forțe în cazul unui atac, ci fiecărei țări îi revin decizii privind tipul de sprijin acordat. El a subliniat că NATO nu mai funcționează ca un întreg unitar și a recomandat României prudență în discursul privind Rusia.
Analistul a atras atenția asupra vulnerabilității create de politizarea excesivă a poziției României în chestia securității, mai ales în contextul declarațiilor dure referitoare la Rusia, fără o clarificare a sprijinului real de care se poate beneficia în cazul unui conflict. Potrivit lui Popescu, este necesar ca țara noastră să-și evalueze propria capacitate de apărare și resursele pe care le poate primi din alianță.
Rezultatele ședinței CSAT
După ședința convocată de președintele Nicușor Dan, Executivul a emis un comunicat în care anunță angajamentul României de a majora cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035. S-a aprobat, de asemenea, Programul de dezvoltare și înzestrare a Armatei pentru perioada 2024–2044, ce include măsuri concrete pentru modernizarea și creșterea capacităților operaționale.
În cadrul reuniunii s-au stabilit și obiectivele pentru creșterea finanțării militare, precum și pentru implementarea programelor de transformare și adaptare la noile riscuri geostrategice. Guvernul își propune ca până în 2035, să aloce exact 3,5% din PIB pentru apărare, în acord cu angajamentele asumate la Summitul NATO de la Haga din 2025.
Planuri pentru modernizarea și înzestrarea armatei
Programul aprobat prevede creșterea capacităților de luptă și modernizarea tehnicii de înzestrare. Se pune accent pe alinierea la standardele NATO și pe colaborarea cu industria de profil din România, care are ocazia să se modernizeze prin atragerea de tehnologii avansate și know-how disponibil pe piața internațională.
De asemenea, documentul se bazează pe recomandările capitolelor strategice aprobate anterior, punând accent pe descurajare, combaterea și contracararea amenințărilor la adresa integrității teritoriale, suveranității și stabilității naționale.
Consiliul a mai decis continuarea dotării și pregătirii pentru situații de conflict și a subliniat necesitatea unei utilizări prudente a resurselor și a nivelului de implicare militară în contextul geopolitic actual.
