Deputații au aprobat în ședința de miercuri înființarea a două comisii de anchetă, după ce au fost depuse proiecte pentru investigarea zborurilor private către Mykonos și Nisa și pentru analizarea impactului migrației ilegale asupra României.
Proiecte de lege și contestații
Majoritatea deputaților au hotărât formarea comisiilor, urmând ca acestea să analizeze aspecte legate de cheltuielile pentru zborurile private ale unor parlamentari, demnitari și judecători ai Curții Constituționale, precum și impactul migrației ilegale. Hotărârea a fost votată după prezentarea celor două proiecte, unul inițiat de USR și PNL, celălalt de AUR.
Proiectul „Mykonos-Nordis”
Proiectul PHCD74/2026 vizează investigarea zborurilor private către Mykonos și Nisa, efectuate de parlamentari, foști demnitari, judecători și oameni de afaceri. Inițiatorii susțin că informațiile din spațiul public despre aceste deplasări ridică întrebări privind modul în care au fost suportate cheltuielile și dacă au existat conflicte de interese.
În document, se menționează că este necesară identificarea persoanelor sau entităților care au sponsorizat aceste zboruri și a motivelor pentru care acestea au fost acoperite. De asemenea, ancheta vizează vulnerabilități legate de integritatea persoanelor implicate.
Pentru motivarea proiectului, se invocă informații „extraordinar de îngrijorătoare” despre zboruri private, care au avut ca destinație insulele grecești și Nisa, implicând parlamentari, foști parlamentari, judecători și afaceriști.
Critici și reacții
Deputatul UDMR, Csoma Botond, a calificat ca ipocriți pe cei de la AUR în contextul altui proiect de anchetă. Acesta a acuzat reprezentanții AUR de intenții politice și de lipsă de argumente concrete în cazul impactului migrației asupra societății românești.
Proiectul privind migrația
Proiectul PHCD75/2026, inițiat de AUR, urmărește înființarea unei comisii pentru evaluarea impactului migrației asupra ordinii publice și securității naționale. Motivația oficială indică o creștere semnificativă a numărului cetățenilor străini provenind din Nepal, Bangladesh, Sri Lanka, India și Pakistan, care au obținut avize de muncă în perioada 2022-2026.
Se menționează că o parte a acestor persoane ar fi intrat ilegal în România sau ar fi încercat să părăsească țara în mod fraudulos, utilizând România ca punct de tranzit către alte state membre ale UE. Datele oficiale ale IGI și IGPF arată că mulți străini s-au aflat în situații de ședere ilegală sau au încercat să treacă fraudulos frontiera.
Proiectul afirmă că o proporție semnificativă dintre cei care au intrat legal în țară pentru muncă continuă să se deplaseze clandestin în alte state UE, fiind implicate infracțiuni legate de migrație ilegală.
Dispute parlamentare
Inițiativele au generat dispute între USR, PSD, PNL, UDMR și AUR. Liderul UDMR a contestat proiectul privind migrația, calificându-l drept fals, și a afirmat că România nu se confruntă cu o astfel de situație de migrație ilegală.
Reprezentanții USR au susținut că motivul principal pentru părăsirea țării de către români nu este migrația, ci aspecte economice, și au afirmat că migranții aflați în România plătesc taxele la fel ca și cetățenii români.
Aceste proiecte vor fi analizate în comisiile parlamentare și urmează să fie supuse votului final în plen.