Președintele CNAS, Horațiu Moldovan, a prezentat evidențe privind practici de fraudare în sistemul sanitar, raportate în mai multe unități medicale. El a declarat că au fost identificate cazuri în care pacienți în situații vulnerabile erau consultați în mod fictiv, iar datele respective erau raportate automat pentru decontare. Moldovan a menționat că astfel de situații au dus la încasări ilegale, fără prestate efectiv servicii medicale.
Primele dovezi ale fraudelor în sistemul de sănătate
Moldovan a explicat că practici frauduloase includ raportarea de internări și consultații fictive, în condițiile în care pacienții nu se aflau în spital sau cabinet. În unele cazuri, pacienții nu vizitaseră unitățile menționate, deși sistemul agrega automat internări de mai multe zile. Astfel, spitalul sau cabinetul încasau bani în lipsa serviciilor efectuate.
Exemple de mecanisme frauduloase
Un exemplu prezentat de Moldovan vizează situații în care pacienții în condiții vulnerabile erau programați repetat pentru consultații sau investigații ulterioare. În softurile interne ale unităților, fișele conțineau programări și liste de investigații pentru următoarele vizite, iar aceste date erau automat raportate ca servicii efectuate către CNAS. În acest mod, se decontau bani pentru investigații lipsă, fără ca pacientul să se fi prezentat efectiv.
Detecția fraudelor
Moldovan a declarat că identificarea acestor practici s-a făcut după ce protocolul de verificare a fost extins. O metodă de identificare a fost să se verifice dacă pacienții mai erau în viață și dacă consultările fictive nu erau raportate pentru pacienți decedați sau plecați din sistem.
Rezultate și măsuri de combatere
Oficialul CNAS a precizat că astfel de practici fraudează bugetul sistemului de sănătate și afectează corectitatea decontărilor. Informațiile prezentate arată clar cam cum funcționau aceste mecanisme ilegale și leagă identificarea lor de verificările periodice ale datelor.
Reacție și poziție oficială
Președintele CNAS a evitat să detalieze prea mult despre măsurile concrete luate sau despre victimele acestor fraude, spunând că nu îi place să vorbească public despre mecanismele puse în funcțiune „pentru că așa nu se dau idei” și pentru a colabora eficient cu organele competente.
Practici similare de raportare fictivă a serviciilor medicale au fost identificare în mai multe unități sanitaro-medicale, iar autoritățile continuă să analizeze și să combată aceste fenomene. Informațiile despre aceste practici au fost făcute publice în cadrul unei declarații online, unde oficialul CNAS a detaliat modul în care aceste fraude au fost descoperite.
