România a fost nevoită să achiziționeze suplimentar energie electrică din afara țării în valoare de aproximativ 2,5 milioane de euro într-o singură zi, în contextul crizei energetice generate de gestionarea considerată inadecvată a situației de către guvernul demis. Cheltuiala, suportată de consumatorii români prin prețuri mai mari, facturi și costuri de transport, a fost făcută în condițiile în care țara a declarat stare de urgență energetică pentru luna august.
Criza energetică și măsurile adoptate
Pentru gestionarea situației, autoritățile au solicitat reducerea consumului de energie în orele de vârf din timpul serii, implicând companiile și gospodăriile. Se anticipa o reducere a cererii de energie electrică datorită temperaturilor ușor mai scăzute, ceea ce ar fi contribuit la diminuarea presiunii asupra rețelei naționale.
Capacitatea de import și măsuri de intervenție
Rețeaua națională de energie electrică dispune de o capacitate transfrontalieră de aproximativ 4.000 de megawați pentru importurile de energie. În cazul unei crize majore, guvernul a pregătit un sistem de întrerupere planificată a alimentării cu energie electrică pentru consumatorii industriali, care va fi aplicat etapizat și cu notificare prealabilă, dacă va fi necesar.
Reacția publică și critici
Bogdan Ivan a criticat gestionarea situației, solicitând autorităților, în special lui Ilie Bolojan, să înceteze cu utilizarea tabelelor și să se concentreze pe soluții concrete. Acesta a afirmat că România nu-și mai permite să piardă miliarde în lipsa de reacție a guvernului demis, făcând referire la costurile suplimentare generate de achizițiile externe de energie.
Contextul și impactul economic
Declarația oficială indică faptul că, pe durata lunii august, România a fost în stare de urgență energetică, în condițiile în care guvernul a solicitat reducerea voluntară a consumului pentru a evita supraîncărcarea rețelei. Între timp, importurile de energie electrică au fost crescute pentru a acoperi deficitul, ceea ce a dus la costuri suplimentare semnificative.
România trebuie să gestioneze în continuare această criză energetică, în condițiile în care costurile externe de achiziție a energiei continuă să se adune, fiind suportate de consumatorii finali.
