Iranul are în vedere posibile operațiuni de ripostă împotriva unor obiective americane din Europa, în contextul escaladării tensiunilor cu Washingtonul, spun oficiali apropiați regimului de la Teheran. Aceste planuri includ atacuri asupra bazelor militare din Bulgaria și Cipru, precum și eventuale acțiuni asupra infrastructurii de comunicații submarine din Strâmtoarea Ormuz, dacă situația va degenera.
Amenințări concrete și evaluări de risc
Sursele care au furnizat aceste informații pentru Financial Times indică faptul că forțele iraniene au analizat posibilitatea de a lovi ținte din sud-estul Europei, în special bazele militare care au fost recent în centrul atenției geopolitice. Bulgaria, care a aprobat luna trecută utilizarea bazei aeriene Bezmer pentru avioane americane de realimentare, este considerată una dintre prioritatea Teheranului.
Cipru, unde o bază aeriană britanică a fost ținta unei dronă în martie, este, de asemenea, menționată ca posibil obiectiv în cazul unei noi acțiuni de răspuns din partea Iranului. În plus, Iranul ar evalua și atacuri asupra cablurilor submarine de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz, pentru a impacta comunicațiile și infrastructura globală.
Contextul diplomatic și starea de sfidare a Teheranului
Amenințările iraniene reflectă o stare de sfidare crescută, majoritatea membrilor regimului considerând o inevitabilă reluare a conflictului. Negocierile pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz se află în impas, iar liderul suprem, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a criticat recent susținătorii unei linii dure în domeniul militar și securitar.
Președintele american Donald Trump a afirmat marți că nu există discuții sau negocieri programate cu Iranul. În același timp, Iranul a anunțat că ar putea merge mai departe în răspunsul său, spunând că nu va impune „nicio limită” în cazul unei agresiuni din partea Washingtonului.
Capabilități și intenții militare
Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice și alți comandanți militari iranieni au avertizat că în cazul unui conflict ar putea extinde țintele vizate. Anterior, Iranul a lansat rachete împotriva bazei din Iordania în februarie, în primul atac de acest tip la nivel lung de până acum.
Sursele indică, de asemenea, că Iranul și-a demonstrat capacitatea de a ataca ținte la distanțe mari, cum ar fi atacul asupra bazei militare din Iordania, și ar putea folosi rachete cu rază medie de acțiune, precum seria Shahab, pentru a lovi obiective din Europa sau alte regiuni.
Experți militari apreciază însă că aceste rachete ar avea dificultăți în a provoca daune majore la distanțe mai mari, din cauza limitărilor tehnice. Dar, similar cu atacurile nereușite prin lansarea mai multor rachete asupra bazei Diego Garcia, Iranul își poate demonstra dispobilitatea și intenția de a-și extinde aria de acțiune.
Manevrele politice și schimbările în conducere
Recent, regimul iranian a operat schimbări în conducerea militară, numind pe Mohsen Rezaei în funcția de șef al securității naționale. Această mișcare a fost interpretată ca un semn de creștere a nervozității și a tensiunii interne, în condițiile în care perspectivele pentru un acord diplomatic durabil par a se închide.
Analiștii indică faptul că această mutare poate fi un mesaj adresat Washingtonului, sugerând că dacă nu se încheie acorduri acceptabile pentru Iran, situația riscă să escaladeze în mod necontrolat.
Avertismente pentru statele din Golf și reacția Iranului
Iranul a emis un avertisment în legătură cu orice facilitare sau asistență acordată armatei americane, considerând-o participare directă la operațiunile militare ale Washingtonului. Generalul Ali Abdollahi a afirmat că orice suport pentru forțele americane va fi interpretat ca implicare în război.
În plus, Iranul a subliniat că nu este surprins de prezența portavionului USS George Washington în Orientul Mijlociu, înlocuind USS Abraham Lincoln, și că orice utilizare a teritoriului statelor din Golf pentru atacuri va fi considerată o participare la operațiuni militare americane.
De la începutul anului, Teheranul a lansat mai multe tentative de a lovi platforme militare și de comunicații situate la mari distanțe. Aceste acțiuni, precum atacul asupra bazei americane din Iordania sau interceptarea unor rachete balistice, au fost puse pe seama capacităților de răspuns ale Iranului, deși nu toate încercările au avut succes.
Starea de impas în negocierile privind reluarea acordului din 2015 a permis Iranului să își continue demonstrațiile de forță, fiind în același timp motivată și de temerile interne legate de controlul pe termen lung al situației regionale și de menținerea influenței.
În lipsa unei soluții diplomatice clare, riscurile unui conflict de amploare rămân crescute, iar Iranul pare gata să-și extindă acțiunile militare dacă va considera că interesele sale sunt în pericol.
