Primarul orașului Timișoara, Dominic Fritz, va continua activitatea administrativă în funcție, deși mandatul său va înceta în urma promulgării Legii Integrității de către președintele Nicușor Dan. Politicianul a declarat că sistemul administrativ construit în ultimii ani va funcționa fără întrerupere, fiind coordonat de cei doi viceprimari și de city manager.
Continuarea proiectelor în Timișoara
Fritz a precizat că echipa formată în ultimii ani va duce mai departe proiectele orașului. El a subliniat că viceprimarii USR, Ruben Lațcău și Paula Romocean, precum și administratorul public Matei Creiveanu, vor gestiona activitatea din primărie. „Timișoara rămâne pe mâinile bune ale echipei mele,” a afirmat Fritz într-un mesaj publicat pe Facebook.
Viitorul politic al lui Dominic Fritz
În ceea ce privește planurile sale politice, Fritz a declarat că va rămâne activ implicat la nivel local și național. El a spus că va continua să fie președinte al USR și că va lupta împreună cu colegii săi împotriva a ceea ce a numit „caracatița care de 36 de ani sufocă România.” De asemenea, a accentuat că speranța pentru schimbare constă în acțiunea comună a celor care doresc să reformeze sistemul.
Contextul legal și reacțiile la lege
Decizia președintelui Nicușor Dan de a promulga Legea Integrității, inclusiv amendamentul introdus de Fritz, prevede încetarea mandatului oficialilor aflați în conflict de interese. În luna iunie, domnul Fritz a fost condamnat definitiv de ÎCCJ pentru conflict de interese.
Impactul pe fonduri europene și reacțiile internaționale
Legea integrității reprezintă un jalon al Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care are alocat un fond de 770 de milioane de euro pentru România. Pentru a accesa aceste fonduri, legea trebuia să fie promulgată până la data de 31 august.
Reacția politică internațională a fost critică, grupurile PPE și Renew Europe fiind cele care au cerut președintei Comisiei Europene să blocheze fondurile aferente acestor programe, în contextul în care legea a fost adoptată după termenele stabilite.
Legea Integrității a fost astfel un punct de tensiune între autoritățile române și Uniunea Europeană, specificând condițiile pentru accesarea fondurilor europene destinate României din PNRR, condiție ce a fost considerată importantă pentru transparența și integritatea sistemului politic românesc.
