Alexandru Rogobete, fost secretar de stat și fost ministru al Sănătății, afirmă că a coordonat personal cele 22 de proiecte de spitale noi, inițiate din 2023, și că unele dintre aceste unități sunt acum în curs de inaugurare. Într-un mesaj postat pe Facebook, Rogobete susține că a fost implicat în toate etapele acestor investiții, de la planificare până la finalizare.
Detalii despre proiectele de spitale
Rogobete menționează că a fost prezent la toate fazele proiectelor de construcție a noilor spitale, inclusiv în momentele în care lipseau avize, existau dificultăți de finanțare sau șantierele necesitau soluții speciale. El precizează că, din cele 22 de unități sanitare începute recent, unele încep să fie inaugurate.
Atribuții și responsabilități în realizarea investițiilor
Fostul ministru afirmă că a avut rol de coordonator în aceste proiecte, colaborând cu echipa Ministerului Sănătății, autoritățile locale, spitalele și constructorii. El exprimă mândrie pentru rezultatele acestor investiții și pentru implicarea sa directă în fiecare etapă.
Reacția la criticile legate de origine și asumare
Rogobete îl acuză pe Ilie Bolojan, fost premier demis, că încearcă să își asocieze imaginea cu aceste proiecte, deși, susține el, nu a avut niciun rol în inițierea sau realizarea lor. El afirmă că proiectele au fost demarate și dezvoltate înainte ca Bolojan să fie în funcții de conducere în Guvern.
„Spitalele acestea au început când Bolojan nu era în Guvern”, declară Rogobete, adăugând că proiectele au fost inițiate de oameni cu viziune și curaj, care au dus la finalizare investiții mari pentru România. El acceptă, totuși, că Bolojan poate participa la inaugurări, dar nu poate modifica istoria acestor proiecte.
Critici la adresa reformelor din sistemul de sănătate
Rogobete critică măsurile recente privind finanțarea spitalelor și veniturile personalului medical promovate de actuala conducere. Fostul ministru susține că medicilor și asistenților li s-a spus că reforma va însemna venituri mai mici și reducerea finanțării spitalelor dacă anumite indicatori nu sunt respectați.
El întreabă dacă acești angajați au fost informați clar despre viziunea actualei reforme și dacă li s-au explicat motivele acestor schimbări, menționând că mesajele predominante sunt despre reducerea cheltuielilor și despre percepția medicilor și personalului medical ca fiind „prea bine plătiți”.
Atac la adresa președintelui CNAS
Rogobete critică și conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, în special pe președintele acesteia, pe care îl numește ironic „marele reformator”. El se întreabă de ce acesta nu a fost prezent la inaugurări pentru a explica direct medicilor și pacienților viziunea sa despre reformă.
„De ce nu l-ați luat la inaugurare și pe președintele CNAS, mai ales că este de la Târgu Mureș?”, se întreabă Rogobete, sugerând că participarea acestuia ar fi fost o ocazie bună pentru prezentarea oficială a unor măsuri precum reducerea finanțării spitalelor, tăierea cheltuielilor pentru medicamente și alte aspecte ale politicii medicale actuale.
Diferențele în abordare între actuala și fosta conducere
Fostul ministru explică diferențele de viziune privind reformarea sistemului de sănătate. El afirmă că, în perioada în care era la conducerea Ministerului Sănătății, accentul era pus pe construcție și modernizare prin infrastructură, iar acum, raportându-se la măsurile recente, actuala abordare constă în reducerea resurselor și finanțării.
„Noi am considerat reformă construirea de spitale noi și infrastructură pentru medici și pacienți”, afirmă Rogobete. În schimb, actuala conducere, în opinia sa, vede reforma ca pe reducerea bugetelor și tăierea de fonduri. El conchide că această diferență de viziune se face vizibil în politicile implementate. România continuă, astfel, să dezvolte infrastructură în domeniu, în ciuda unor controverse legate de direcția reformelor.
