România a votat în favoarea unei rezoluții adoptate de Adunarea Generală a ONU, menită să promoveze o reprezentare mai precisă a lumii pe hărți. Decizia a fost anunțată de ministrul interimar Oana Țoiu, care a subliniat că modificarea hărților influențează percepția asupra realității și ajută la corectarea distorsiunilor istorice ale reprezentării geografice.
Votul României și poziția față de rezoluție
Pe data de 4 septembrie, în cadrul Adunării Generale a ONU, România și-a exprimat sprijinul pentru o rezoluție intitulată „Correct the Map”. Aceasta promovează eliminarea proiecției Mercator, utilizată de aproape 500 de ani, în favoarea unor modele mai fidele realității, precum proiecția Equal Earth, lansată în 2018.
Disputa legată de reprezentarea Crimeei
Ucraina s-a abținut de la vot, invocând modul de reprezentare a Crimeei pe noua hartă. Concret, peninsula anexată ilegal de Rusia în 2014 a fost colorată în gri și într-o nuanță diferită de cea a Ucrainei, sugerând o separare. Potrivit DPR, Crimeea este în continuare teritoriu ucrainean în dreptul internațional.
Deputata Kira Rudik a criticat decizia, afirmând că, în 2026, ONU ar trebui să știe că Crimeea aparține Ucrainei și a calificat reprezentarea drept „rușinoasă”. Ucraina, alături de Estonia, Georgia, Lituania, Moldova și Serbia, s-a abținut la vot, în timp ce Statele Unite au fost singurele care s-au opus adoptării rezoluției.
Contextul și conținutul rezoluției
Rezoluția propune o tranziție graduală de la proiecția Mercator spre modele precum Equal Earth, pentru a oferi o imagine mai fidelă a dimensiunilor și suprafețelor teritoriilor mondiale. De exemplu, pe hartă Mercator, Africa și Groenlanda pot părea apropiate, deși, în realitate, Africa are o suprafață de aproximativ 14 ori mai mare decât Groenlanda.
Rezoluția nu impune obligativitatea renunțării la proiecția Mercator și nu modifică statutul juridic al frontierelor recunoscute internațional. Este o inițiativă de promovare a unei imagini mai exacte, fără a afecta frontierele sau recunoașterea internațională a teritoriilor.
Reacții și implicații
Reprezentanții internaționali au evidențiat importanța corectării distorsiunilor istorice din reprezentările cartografice. Decizia României, alături de sprijinul unei majorități de 164 de voturi pentru, indică interesul existent în promovarea unor hărți fidele realității geografice.
Rezoluția ONU nu are caracter obligatoriu, dar aduce în discuție necesitatea utilizării unor modele cartografice mai precise pentru o percepție globală mai corectă.
Rezultatul votului rămâne un pas important în modul în care comunitatea internațională abordează reprezentarea geografică și sensibilitatea legată de teritorialitate.
