**România marchează “Ziua Bucureștilor” la 20 septembrie, cu referințe literare și muzicale despre capitală**
Pe data de 20 septembrie anual este celebrată “Ziua Bucureștilor”, o sărbătoare tradițională a orașului. Înainte de această ocazie, au fost prezentate mai multe poeme, cântece și reflecții despre capitală, provenite din opera unor scriitori și cântăreți români.
–
Reflexii literare despre București
Diverse personalități ale literaturii române au ilustrat imaginea orașului prin poeme și versuri. Vasile Alecsandri, în “La București”, evocă o percepție a haosului urban și o căutare a concordiei, descriind orașul drept un loc plin de confuzie și încercări de întâlniri politice în locații precum hotelul Concordie.
Lucian Blaga, în “București 1919”, face referire la atmosfera vibrantă a orașului nocturn și la prezența liliecilor, paltinilor crescuți din asfalt și la experiența de plimbare pe bulevarde sub cerul încă luminat. Textul reflectă o tensiune între frumusețea orașului și tumultul cotidian.
Ion Pillat, în “Cişmigiu de toamnă”, descrie peisaje ale parcului în schimbare de sezoane, precum și amintiri legate de podul de peste Dâmbovița și de frunzele căzute, exprimând o nostalgie pentru primăvara și vara trecute, dar și o admirație pentru frumusețea toamnei.
Constantin Tănase, prin caricaturi și comentarii satirice, remarcă starea politică a Bucureștiului, vorbind despre primării și consilieri, precum și despre dezordinea de pe străzi și despre corupția din viața politică locală.
Ion Minulescu, în “Vara în Capitală”, portretizează orașul pustit în timpul verii, cu străzile închise și molii de prose, dar și cu imagini pentru un București în regim de vacanță, cu gardieni și comercianți ambulanti.
Maria Banuș, în “Prin București, după ploaie”, exprimă sentimentul de reînnoire și de speranță, descriind o București reîmprospătată de ploi și lumină, unde viața și natură se împletesc în imaginea castanilor.
–
Impresii poetice despre ritmul orașului
Ion Pillat evocă farmecul parcului Cişmigiu pe timpul toamnei, vorbind despre frunzele galbene și despre sentimentul de dor uitat printre aleile de peste apă. Poemul reflectă legătura afectivă a poetului cu peisajul bucureștean și momentul de trecere a anotimpurilor, între lumină și întuneric, iubire și melancolie.
Maria Banuș aduce în poezie imaginea unei existențe efemere, în care celulele vechi ale sufletului mor și cele nou-ntreținute pășesc în lumină, în特 remarcând fragilitatea și frumusețea naturii umane în contextul orașului.
–
Reflectări satirice și muzicale
Constantin Tănase oferă o perspectivă satirică asupra vieții politice și a administrativului din București, criticând primăriile și corupția, în stilul satiric, amuzant, alăturându-se unei tradiții de umor social.
Ion Minulescu și alți poeți au exprimat o dragoste semnificativă pentru natura și atmosferă orașului, ilustrând atât plimbări pe străzi, cât și amintiri despre vară, plaje și momente de relaxare, împletind nostalgia cu muzica orașului.
–
Valori muzicale și cântece despre București
Reflecțiile muzicale despre București sunt reprezentate de Maria Tănase, care cânta cu pasiune “Badea-Neichii, Bucureşti” – un imn adus orașului, și de Gică Petrescu, al cărui repertoriu include melodii precum “La crâșma din Ferentari”, “Podul Grant” și “București, București, fratele meu ești”. Aceste cântece exprimă iubirea pentru oraș și atributele sale, atât de pline de viață.
Romanța “La margine de București” face referire la un colț de stradă liniștit, decorat cu tei și cu o atmosferă de iubire, dar și la dorința de a fi aproape de orașul natal.
Ion Vasilescu, prin melodii interpretate de Constantin Drăghici, și de alți artiști precum Dan Spătaru și Corina Chiriac, au popularizat imagini sonore ale capitalei, de la plimbări și convivialitate, până la momente de nostalgic sentiment.
Muzica a redat stațiile și simbolurile Bucureștiului, reflectând again totodată viața cotidiană a localnicilor și atașamentul lor față de oraș.
–
**Autor: Dan Mihai Bârliba**
În acest context, sărbătorirea “Ziului Bucureștilor” continuă să fie un prilej pentru a reflecta asupra istoriei, atmosferei și spiritului orașului, surprinse peste ani în literatură și muzică.
