**Rezultatele la testele PISA arată un scenariu sumbru pentru învățământul românesc, cu peste 50% dintre elevi în zona de analfabetism funcțional la matematică și doar 4% cu performanțe înalte la acest domeniu. În comparație cu alte țări, procentul românilor performeri de top rămâne la jumătate față de media OECD, ce se situa la 8,2%.**
Performanțe slabe și încredere în mituri
Rezultatele testelor PISA indică o situație dificilă în învățământul din România. Peste jumătate dintre elevi nu ating nivelul de bază în matematică, iar doar 4% obțin rezultate înalte, comparabil cu 10% în Polonia și 13% în Estonia. Aceste cifre contrazic imaginea prestigiată a „olimpicilor” români și a excelenței în învățământ.
În România, procentul de elevi performeri la cel puțin un domeniu PISA este de 4,8%. În Estonia, acest procent ajunge la 18%, evidențiind diferențe clare între sisteme educaționale.
Impactul asupra societății și obstacolele în învățare
Plecând de la analiza acestor cifre, este evident că o mare parte a populației școlare întâmpină dificultăți majore în înțelegerea și asimilarea materiei. Comparativ cu celelalte țări, în care sistemele urmăresc nu doar selectarea celor mai buni, ci și sprijinirea tuturor elevilor, în România persistă o abordare predominant selectivă.
De exemplu, în Estonia, toate elevii au parte de același program până la 16 ani, fiind sprijiniți și prin lecții gratuite de recuperare pentru cei care întâmpină dificultăți. În schimb, intervențiile în sistemul românesc sunt considerate insuficiente și selective.
Sistemul educațional estonian și lecțiile sale
Kristina Kallas, ministra Educației din Estonia, afirmă în Interviul pentru HotNews că mentalitatea în această țară este „țintește sus și muncește din greu”. La ei, programele școlare sunt solicitante, iar stresul este perceput ca o motivație, similar cu cel al unui atlet care luptă pentru o medalie.
Stresul „pozitiv” este considerat esențial pentru performanță și reprezintă efortul concentrat al elevilor, în timp ce stresul continuu și fără recompensă este considerat nociv. În Estonia, școala formează elevi rezilienți, iar eforturile sunt sprijinite de lecții gratuite și recuperare, dacă elevii nu reușesc să țină pasul.
Contraste și perspective
În România, abordarea rămâne în mare parte centrată pe trecerea obligatorie prin materie și evaluare numerică, fără a oferi suficient suport pentru nevoile celor vulnerabili. Ministrul Educației a propus, recent, chiar tăierea burselor sociale pentru elevi pe perioada vacanței, o măsură criticată pentru insuficienta sprijinire a elevilor defavorizați.
Reprezentanții sistemului estonian pun accent pe echitate, cu distribuție egală a resurselor și programe uniforme până la 16 ani. În România, însă, diferențele sociale și inegalitățile persistă, influențând în mod direct rezultatele elevilor.
Abandonează miturile și sprijină rădăcinile systemului
Analogia cu pictura „Marile speranțe” a lui René Magritte, realizată în 1940, reflectă simbolic situația învățământului românesc. În ciuda promisiunilor de excelență, sistemul pare fragil, în vârful unui copac înalt, dar cu rădăcini slab dezvoltate.
Plecând de la acest grafic, criticii atrag atenția că în România se pune prea mult accent pe rezultate de vârf și prea puțin pe consolidarea unui sistem de bază solid, capabil să ofere fiecărui elev șanse reale de succes.
Până când nu se vor investi pe termen lung în formarea și sprijinirea tuturor elevilor, această diferență va persista, iar “cercul vicios” al inegalității și al rezultatelor slabe se va menține.
