România se află pe o traiectorie de vulnerabilități multiple, care, potrivit unui avertisment recent, pot converge într-o „policriză” cu 12 manifestări distincte, de la creșterea prețurilor energiei și lipsa gazelor, până la deficit bugetar și sărăcie energetică. Expertul Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, avertizează că de la toamna acestui an riscurile se vor intensifica, în cazul în care nu vor fi luate măsuri.
Vulnerabilități energetice și economice
Chisăliță afirmă că problema principală în sectorul energiei electrice nu este lipsa de centrale, ci insuficiența capacităților de producție la anumite ore din sezonul rece. De asemenea, centralele pe cărbune sunt vechi, centralele pe gaze sunt insuficiente și în întârzieri, hidroenergia depinde de rezervele de apă, iar reactoarele nucleare pot fi supuse opririlor planificate sau accidentale.
Expertul nu anticipează un blackout național, dar avertizează asupra posibilității unor prețuri foarte mari, importuri apropiate de limita tehnică, întreruperi locale provocate de condițiile meteo sau reduceri ale consumului industrial în condiții de ger, lipsă de vânt sau defecțiuni tehnice.
Problema gazelor naturale și riscurile de vară
În cazul gazelor naturale, analiza AEI evidențiază diferența între cantitatea anuală de gaze și debitul zilnic disponibil în zilele cu consum extrem de ridicat. La începutul lunii septembrie, depozitele de gaze ale României se află la circa 62,8%, cu peste zece puncte procentuale mai scăzute față de aceeași perioadă a anului trecut.
Chisăliță atenționează asupra riscului de criză fizică dacă o iarnă mai rece, depozitele insuficient umplute sau reducerea surselor de import și producție electrică pe gaze vor coincide, limitând debitul zilnic disponibil pentru consumul intens.
Impactul scumpirilor de carburanți asupra economiei
Președintele AEI subliniază că motorina are efect de transmitere a scumpirilor către întreaga economie. România depinde de țiței importat, de capacitatea de rafinare și de importurile de produse petroliere. Creșterea prețurilor la petrol și marjele ridicate ale rafinăriilor pot conduce la majorarea costurilor, iar Guvernul poate fi nevoit să aleagă între majorarea prețurilor, reducerea taxelor sau compensare, toate implicând costuri suplimentare.
Presiuni asupra bugetului și finanțarea publică
Comisia Europeană estimează pentru România un deficit de circa 6,2% din PIB în 2026 și o datorie publică de aproape 63,3% din PIB în 2027. Dumitru Chisăliță avertizează că statul va trebui să aleagă între protecția consumatorilor, reducerea taxelor, sprijinirea agriculturii și finanțarea apărării, în condițiile unui deficit bugetar tot mai mare.
El consideră că e foarte probabilă o criză fiscală imprevizibilă, rezultată din schimbări frecvente ale taxelor, excepții și măsuri temporare prelungite, ce pot complica gestionarea finanțelor publice.
Costurile creditelor și ratingul de țară
România se afla la limita inferioară a categoriei recomandate pentru investiții, cu ratingul BBB-/A-3, menținut cu perspectivă negativă de agenția S&P. Chisăliță avertizează că, fără o retrogradare oficială, percepția de risc poate crește, ceea ce va duce la dobânzi mai mari pentru stat, credite mai scumpe pentru companii și populație, precum și presiuni asupra cursului leului. În acest context, costurile dobânzilor ar putea crește preloading la presiunea asupra bugetului, chiar dacă ratingul nu ar fi coborât oficial.
Efectele secetei și criza apei asupra prețurilor alimentare
Seceta și temperaturile ridicate au afectat culturile de primăvară și porumbul, cu impact așteptat asupra prețurilor pentru furaje, carne, lactate și produse procesate. Nivelurile scăzute ale Dunării limitează navigația, afectează hidroenergia și răcirea unor centrale energetice.
Președintele AEI semnalează că aceste probleme vor avea efecte întârziate asupra economiei și prețurilor la alimente.
Efecte domino și riscuri suplimentare
Un posibil efect de domino este creșterea insolvențelor și amânarea investițiilor publice, dacă lichiditatea companiilor scade. De asemenea, se poate ajunge la o criză a fondurilor europene, dacă acestea vor fi înlocuite cu împrumuturi mai costisitoare.
Criza sărăciei energetice, ce face imposibilă plata simultană a energiei, alimentelor și ratelor, precum și criza încrederii, pot destabiliza social și politic scenariile economice.
Președintele AEI avertizează că iarna 2026/2027 ar putea fi momentul în care criza energetică se transformă într-o criză economică și socială.
Soluții propuse pentru prevenirea policrizei
Asociația Energia Inteligentă recomandă un pachet de 12 măsuri, printre care: program accelerat pentru putere controlabilă, plan național de securitate a gazelor, rezervă strategică pentru carburanți, protecție socială țintită, sprijin pentru contractarea energiei pe termen lung, pact fiscal pentru energie și investiții, protejarea investițiilor esențiale, plan pentru lichiditatea economiei, program național pentru apă și securitate alimentară, scut pentru fondurile europene, program pentru eficiență energetică și transparență publică săptămânală.
Institutul recomandă adoptarea acestor măsuri pentru limitarea impactului crizei multidimensionale ce se prefigurează.
