Băncile din România concurează intens în piața de retail banking, piață în care diferențele de preț, structura produselor și accesibilitatea creditelor reflectă o creștere a puterii de negociere a clienților, indică o analiză a Federației Patronale FinBan.
Context macroeconomic și impact asupra dobânzilor
Rata inflației medii anuale a fost de 7,3% în 2025, comparativ cu 5,6% în 2024, iar în decembrie 2025, inflația a atins 9,69%. Rata dobânzii de politică monetară a BNR a rămas constantă la 6,50% de la sfârșitul lui 2024, după menținere continuă din august 2024.
Pentru creditele ipotecare noi, dobânda a fost de 7,5%, această valoare fiind influențată de contextul macroeconomic, dat fiind costul de referință al banilor și inflația ridicată.
Piața creditelor și depozitelor: diferențe și compoziție
Diferența între dobânda la creditele pentru locuințe și depozitele la termen a fost, în iulie 2026, de 1,31 puncte procentuale, cea mai mică valoare dintre cele patru țări comparate. În ultimii 18 luni, această diferență a rămas stabilă în România, fiind cea mai redusă din regiune.
Media diferenței pe zece ani în România, de 2,52 pp, se plasează ușor sub Ungaria (2,56 pp) și mult sub Polonia (3,18 pp). În fiecare lună din perioada februarie 2025 – iulie 2026, această diferență a fost mai mică în România decât în celelalte țări, indicând o consolidare a accesibilității creditelor versus costul depozitelor.
Statele din regiune și marjele bancare
Diferența medie dintre dobânda la creditele noi pentru locuințe și dobânda pentru depozitele noi la termen a fost, în medie, de 2,52 pp în România, comparativ cu 3,18 pp în Polonia și 2,56 pp în Ungaria, pe ultimii zece ani.
Deși riscul de țară al României este cel mai ridicat din regiune, cu un CDS de circa 140 puncte de bază, iar costul capitalului și al dobânzii de referință a fost mai mare decât cel din Polonia și Cehia, marjele băncilor din România au fost mai mici decât în Polonia și Ungaria pe perioada de 10 ani.
Aceasta sugerează o piață competitivă, în care băncile preferă să ofere condiții atractive pentru clienți, chiar dacă riscul de țară este semnificativ mai ridicat.
Costul banilor și riscul de țară
În ultimii 10 ani, dobânda-cheie a BNR a fost, în general, peste cea din Polonia și Cehia, dar în prezent este cea mai mare dintre cele patru țări. În intervalul 2022-2024, Ungaria a avut o dobândă-cheie mai ridicată, cu un vârf de 13%.
În ciuda riscului de țară crescut, marjele băncilor din România au fost mai mici decât în Polonia, indicator clar al concurenței intense din sectorul bancar. De exemplu, în ultimii 10 ani, marja medie a fost permanent sub cea din Polonia, chiar și în perioadele în care riscul și costurile financiare erau mai mari.
Creditele pentru locuință și diferența față de alte țări
Indicatorul BCE compară dobânda la creditele noi pentru locuințe cu dobânda la depozitele noi la termen, arătând nivelul de competitivitate pentru bănci.
În iulie 2026, diferența în România era de 1,31 pp, cea mai mică dintre cele patru țări, Cehia având 1,87 pp, Ungaria 3,13 pp și Polonia 3,27 pp. România se menține în această poziție de cele mai mici diferențe de 18 luni.
Faptul că și creditele de consum s-au ieftinit
Între februarie 2024 și iulie 2026, dobânda la creditele de consum în lei a scăzut de la 12,76% la 10,59%. În același timp, dobânda la depozitele la termen s-a redus de la 5,53% la 5,03%.
Diferența dintre cele două a fost de 7,23 pp în februarie 2024, redusă la 5,56 pp în iulie 2026. Băncile și-au majorat cheltuielile pentru deponenți, dar nu au transferat costurile și asupra creditelor ipotecare, care s-au menținut aproape stabile în valoare.
Concluzii privind concurența
Rezultatele analizelor arată o piață în care băncile din România furnizează condiții din ce în ce mai atractive pentru consumatori, chiar dacă riscul de țară este cel mai mare din regiune. Costurile de finanțare, atât pentru credite, cât și pentru depozite, sunt gestionate astfel încât câștigurile băncilor să fie optimizate.
Piața bancară locală este marcată de o concurență acerbă, care determină bănci să ofere condiții mai favorabile pentru atragerea clienților și să mențină nivelul marjelor la un nivel relativ redus, în ciuda riscurilor macroeconomice.
