România are oportunitatea de a-și consolida poziția în regiunea Mării Negre prin participarea la proiectul Coridorul Verde, un traseu de transport al energiei electrice din surse regenerabile, de la Marea Caspică către Europa. Proiectul, inițiat în cooperare între Turcia și Azerbaidjan, are ca obiectiv crearea unor infrastructuri subacvatice și terestre pentru transportul energiei verzi, explorând avantajele geografice și strategice ale zonei.
Contextul strategic al proiectului
Coridorul Verde vizează construirea unui cablu electric submarin în curent continuu, ce va lega Azerbaidjan, Georgia, România și Ungaria. Această rețea permite diversificarea rutelor de aprovizionare cu energie verde în cadrul Uniunii Europene. România are intenția de a participa activ în acest proiect pentru a deveni un element-cheie în conexiunea regională și în securitatea energetică.
Potencialul României în regiune
Poziția geografică avantajată și naționala strategie de dezvoltare energetică oferă României șanse de a atrage investiții și de a juca un rol important în infrastructura energetică regională. Planurile includ reluarea extracției de gaz în cadrul proiectului Neptun Deep, care adaugă o componentă de resursă critică în mixul energetic național.
Aspecte tehnice și criticile legate de proiect
Proiectul utilizază tehnologia de transport în curent continuu pentru cablul submarin, diferențiat de rețelele terestre europene. Însă, expertul în energie Cosmin Păcuraru semnalează o vulnerabilitate majoră: Azerbaidjanul, co-inițiator al Coridorului Verde, are o capacitate totală de producție a energiei din surse regenerabile de aproximativ 278,2 MW, dintr-o capacitate instalată totală de 9.973 MW. Restul producției provine în principal din centrale pe gaze, ceea ce ridică întrebări legate de calitatea „verzității” energiei exportate.
Specialistul afirmă că Azerbaidjanul nu dispune de o capacitate semnificativă de energie regenerabilă, iar lobby-ul său în Uniunea Europeană poate avea și componente diplomatice mai complexe, precum operațiuni de tip „diplomație a caviarului”.
Activitatea oficială și anticipațiile
Autoritățile române afirmă că depun eforturi pentru includerea țării în proiect. Secretarul de stat al Ministerului Energiei, Cristian Silviu Bușoi, a găzduit o întâlnire cu delegația Azerbaidjanului, condusă de ministrul adjunct al Energiei, Orkhan Zeynalov, pentru a consolidarea parteneriatului energetic și pentru promovarea Coridorului Verde.
Introducerea în proiect a României ar putea fi afectată de evoluțiile geopolitice, în condițiile în care infrastructura subacvatică existentă în Marea Neagră nu mai este percepută ca fiind complet sigură, având în vedere războiul dintre Ucraina și Federația Rusă.
Alternative și competiție regională
Un proiect alternativ, deja anunțat, este GETT (Green Electric Transmission and Trade). Acesta presupune un traseu terestru, diferit de Coridorul Verde, și implică Azerbaidjan, Georgia, Turcia și Bulgaria în transportul și comercializarea energiei electrice „verzi”. La COP31, programat în Antalya, ar putea fi semnate acorduri pentru susținerea acestuia.
Însă, Păcuraru avertizează că influența Chinei în regiune continuă să crească, având ambiții de consolidare a rolului său de lider energetic global. Participarea Chinei în alte organisme internaționale și acorduri comerciale poate influența decisiv evoluțiile regionale, afectând și inițiative precum Coridorul Verde sau GETT.
Dependența energetică a UE
Expertul atrage atenția asupra riscului ca, în contextul negocierilor internaționale, UE să devină și mai dependentă de tehnologiile și echipamentele americane sau asiatice, în special cele provenite din China. Majoritatea panourilor fotovoltaice și a echipamentelor pentru energie eoliană sunt produse în China, ceea ce poate crea o vulnerabilitate strategică pentru blocul comunitar.
Astfel, în timp ce România își urmărește propriile interese energetice prin proiecte regionale, riscul apariției unei noi dependențe poate compromite eforturile de tranziție verde ale Uniunii Europene.
