Polonia și România, două dintre țările cu infrastructură esențială pentru transportul cerealelor, au declarat că nu vor spori eforturile pentru a ajuta Ucraina să își exporte cerealele din cauza implicării în prioritățile proprii. În ciuda necesității de sprijin pentru ieșirea din blocaj, aceste state nu intenționează să implementeze măsuri suplimentare pentru a facilita exporturile ucrainene, invocând limite în capacitatea logistică deja solicitată.
Ucraina, având un rol major ca unul dintre cei mai mari producători de cereale la nivel mondial, continuă să fie afectată de atacuri asupra porturilor și navellor în zona Mării Negre. Situația duce la incapacitatea de a transporta mai mult de jumătate din exporturile sale prin rutele europene feroviare, rutiere și fluviale, a declarat ministrul ucrainean al Agriculturii, Taras Vîsoțki.
Blocada porturilor ucrainenează un flux critic de cereale, iar dacă situația nu va fi remediată, până la 35 de milioane de tone de produse agricole ar putea rămâne blocate în Ucraina până la sfârșitul anului, conform oficialului. În această situație, Ucraina are nevoie urgentă de rute alternative, precum cele din Olanda și Germania, precum și de o sumă de 1,1 miliarde de euro pentru acoperirea costurilor suplimentare de transport maritim.
Luna trecută, Bucureștiul a semnat un memorandum cu Kievul pentru a îmbunătăți fluxul de trafic pe frontiera comună și pentru a dezvolta legăturile feroviare. Ministrul român al Agriculturii, Tanczos Barna, a explicat însă că nu se pot dubla capacitățile existente de transport rutier, feroviar și portuar, pentru a face față volumelor actuale de cereale.
Polonia, de exemplu, nu intenționează să introducă modificări menite să crească tranzitul de produse agricole ucrainene. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Infrastructurii polonez, Anna Szumanska, a declarat că nu există planuri de majorare a fluxurilor de export din partea acestei țări.
Deși ajutorul imediat nu pare să fie pregătit, Uniunea Europeană analizează opțiuni pentru un răspuns comun. Comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, a afirmat că trebuie abordată această problemă din cauza riscurilor pentru securitatea alimentară globală, fără a specifica însă un angajament concret.
Unele state membre se oferă să ofere sprijin suplimentar. Ministrul german al Agriculturii a declarat că Berlinul depune eforturi pentru consolidarea rutelor de export alternative, în timp ce Ucraina consideră utilizarea porturilor din Olanda și Germania ca soluții potențiale.
Situația exacerbată de criza cerealelor afectează nu doar Ucraina, ci și fermierii europeni. Taras Vîsoțki a avertizat că dacă blocajul persistă până în primăvară, culturile de toamnă pentru recolta următoare ar putea fi reduse cu până la 40%. Fermierilor români le sunt puse presiuni din cauza nivelului scăzut al Dunării și a supraîncărcării porturilor, ceea ce împiedică vânzarea și stocarea cerealelor produse local.
Raportul recent al Consiliului pentru Afaceri Externe atrage atenția că peste 17% din cerealele comercializate la nivel mondial ar putea fi afectate de reducerea exporturilor în Ucraina și Rusia. Aceasta riscă să impacteze dinamica pieței globale și să impună o presiune suplimentară asupra politicilor de securitate alimentară internaționale.
Ferma româncă Iulia Blagu a relatat că recoltarea constă în câmpuri „la mila lui Dumnezeu și a vremii”, culturile fiind lăsate fără posibilitatea de a fi depozitate sau transportate din cauza lipsei de infrastructură și a volumului crescut de cereale ucrainene intrat în țară. Ea a exprimat temeri legate de capacitatea fermierilor de a face față fluxului de cereale ucrainene, subliniind presiunea existentă asupra resurselor și resurselor logistice.
Criza cerealelor din zona Mării Negre are potențialul de a se extinde dincolo de Ucraina, influențând piețele globale și securitatea alimentară. Problema nu a fost încă rezolvată, iar discuțiile privind sprijinul european continuă fără un consens clar.
