**România se pregătește pentru costuri ridicate la electricitate în sezonul rece 2023-2024, în contextul opririi reactoarelor de la Cernavodă și creșterii prețurilor la gaze în Europa**
În urma unei conferințe organizate de InvesTenergy, sub auspiciile Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a avertizat asupra preconizatei creșteri a prețurilor la electricitate pentru iarnă și primăvară, în urma opririi în continuare a Reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă și a situației stabile din sistemul energetic românesc, mai rezilient decât anticipațiile.
Perspectiva sistemului energetic și riscurile indicate
Bușoi a menționat că Reactoarele 1 și 2 de la Cernavodă sunt închise, fără o perspectivă clară de redeschidere. Provoacă îngrijorare prognozele pentru următoarele zece zile, care indică riscul unei prelungiri a acestei situații și creșterea prețurilor la electricitate. El a subliniat că această situație se adaugă prețurilor ridicate la gaze natural din Europa.
Secretarul de stat a precizat că această încetinire în restabilirea funcționării reactoarelor va avea efecte directe asupra prețurilor și a situației energetice a țării. Cu toate acestea, a menționat că sistemul energetic din România a fost mai rezilient decât se aștepta, în ciuda acestor momente dificile.
„Încă avem Reactoarele 1 și 2 de la Cernavodă închise și nu avem o perspectivă clară de redeschidere. Cel puțin pe următoarele zece zile, prognoza arată foarte îngrijorător, ceea ce prelungește o situație care, cu fiecare zi în care rămâne așa, riscă să ducă la creșteri de preț la electricitate în lunile următoare, influențată și de prețurile ridicate la gaze din Europa,” a afirmat Bușoi.
Discuții la nivel european și pregătiri pentru perioada următoare
Bușoi a indicat că riscul prețurilor mari la electricitate a fost discutat și în cadrul reuniunii informale a miniștrilor Energiei de săptămâna trecută, desfășurată la Dublin, unde a reprezentat România. În cadrul acestei întâlniri s-a stabilit că pentru iarna și primăvara anului 2027 trebuie luate măsuri pentru a preveni creșteri accentuate ale costurilor.
El a afirmat că nu există încă o direcție definitivă privind soluțiile de urgență, dar a accentuat că sistemul energetic românesc s-a dovedit mai rezilient decât se estimase inițial. Acest lucru susține eforturile de a consolida infrastructura și de a diversifica sursele de energie.
Investițiile din PNRR și planurile pentru stabilitate
Bușoi a subliniat faptul că peste 800 de milioane de euro au fost deja absorbite pentru proiecte din sectorul energetic, finanțate prin PNRR. Această sumă, deși modestă în comparație cu totalul de peste zece miliarde de euro al PNRR, a permis cofinanțarea unor capacități de producție din surse regenerabile, inclusiv centrale de stocare în baterii și noi capacități de producție de hidrogen.
Printre proiectele finanțate se numără două CET-uri, la Arad și Constanța, care contribuie atât la producția de electricitate, cât și la termoficarea acestor orașe, precum și implementarea porțiunilor din infrastructura pentru hidrogen.
De asemenea, Bușoi a precizat că aproximativ 10 miliarde de euro din Fondul pentru Modernizare, parte a PNRR, au fost deja angajați în diferite proiecte. Pentru viitor, în cadrul perioadei 2028-2034, investițiile în energie trebuie să rămână o prioritate, cu focus pe digitalizare, securitate cibernetică și continuarea mecanismului de contracte pentru diferență.
Viziunea pe termen lung pentru sistemul energetic românesc
Bușoi a reafirmat angajamentul de a construi un sistem energetic mai modern, flexibil și rezilient, capabil să răspundă provocărilor viitoare. El a menționat că investițiile în proiectele de la Cernavodă, inclusiv în reactoarele 3 și 4, vizează adaptarea pentru perioadele prelungite de secetă și schimbările climatice, pentru a crește reziliența în fața acestor evenimente.
El a adăugat că experiențele recente vor fi integrate în planificarea pentru viitor, iar deciziile de investiții vor fi fundamentate pe necesitatea unui sistem energetic sigur și sustenabil.
În comunicatul post-conferință, Bușoi a subliniat că în timpul discursurilor și analizei situației energetice, principala prioritate este modernizarea și consolidarea infrastructurii, pentru a asigura stabilitate costurilor și pentru a putea face față evenimentelor neașteptate care pot influența aprovizionarea cu energie electrică.
