România se confruntă cu posibile reduceri semnificative ale fondurilor europene în cadrul bugetului propus pentru perioada 2021-2027, conform declarațiilor europarlamentarului Victor Negrescu. Acesta a avertizat că o serie de reduceri în domenii prioritare, precum agricultură, educație, sănătate și digitalizare, pot afecta dezvoltarea țării.
Bugetul propus și impactul pentru România
Planul financiar European pentru următorii șapte ani prevede un buget total de 1.622 miliarde de euro, la prețurile din 2025. Această sumă reprezintă o reducere cu 8% față de propunerea inițială a Comisiei Europene.
Reduceri pentru agricultură și programul Erasmus+
Unul dintre cele mai sensibile puncte este finanțarea pentru agricultură. Pragul minim pentru sprijinul mediu pe hectare scade de la 130 la 90 de euro, față de propunerea Comisiei Europene. Negrescu susține că această reducere poate accentua diferențele între subvențiile acordate fermierilor din statele membre, inclusiv România. De asemenea, bugetul pentru programul Erasmus+ va fi cu 1,66 miliarde de euro mai mic decât cel prevăzut de Comisie și cu peste 8 miliarde de euro sub nivelul solicitat de Parlamentul European.
Sănătate, digitalizare și protecție civilă
Pentru sănătate, fondurile comune privind Bioeconomie, agricultură și sănătate vor fi reduse cu aproape 3 miliarde de euro. În plus, nu există o alocare distinctă pentru un program dedicat sănătății, precum EU4Health.
Alocațiile pentru digitalizare și inteligență artificială vor scădea cu peste 7 miliarde de euro, reprezentând o reducere de 13% față de propunerea initială. Reducerile pentru protecție civilă și urgențe sanitare se cifrează la aproximativ 35%, iar pentru solidaritate în caz de dezastre la circa 55%.
Riscuri legate de alocările financiare ale României
Negrescu a avertizat asupra riscului ca România să primească mai puțini bani europeni, deoarece mecanismul de protecție de 80% nu garantează menținerea alocărilor actuale. El a subliniat că agricultura, dezvoltarea rurală și coeziunea rămân în planuri comune, cu jaloane specifice, apropiate de proiectele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Termenele strânse pentru utilizarea fondurilor pot pune presiune pe proiectele mari de infrastructură, a adăugat Negrescu.
De asemenea, europarlamentarul a semnalat lipsa unor alocări pentru un hub de securitate la Marea Neagră și pentru locuințe accesibile în cadrul bugetului.
Necesitatea unui guvern stabil în negocierile europene
Negrescu consideră esențial ca România să aibă un guvern cu puteri depline și o majoritate parlamentară stabilă. Acesta a spus că fără o astfel de structură, țara riscă să nu poată negocia eficient și să nu apere interesele naționale. El a subliniat că negocierile europene privind bugetul sunt critice și că România trebuie să știe clar ce fonduri dorește să protejeze și ce alianțe are la nivel european.
Lipsa unei guvernări solide poate duce la compromisuri care afectează bugetul național și proiectele de infrastructură importante.
Susținerea pentru o voce puternică la Bruxelles
Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European și coordonator al grupului de lucru al Partidului Socialiștilor Europeni pentru buget, a afirmat că va continua să susțină creșterea investițiilor în agricultură, coeziune, educație și sănătate. El a afirmat că este o greșeală strategică ca România să intre în această etapă crucială fără o poziție politică puternică, pentru a evita negocieri defavorabile.
Liderii europeni vor discuta noua propunere de buget în reuniunea Consiliului European programată pentru 15-16 octombrie, obiectivul fiind atingerea unui acord până la sfârșitul anului.
