Senatul a adoptat luni o Declarație privind apărarea intereselor naționale în contextul participării României la politicile externe și de securitate comune ale Uniunii Europene (PESC). Decizia a fost luată cu 64 de voturi „pentru” din partea grupurilor PSD, AUR și PACE – Întâi România, iar 29 de senatori, reprezentând PNL și USR, au votat împotrivă. Nouă senatorii UDMR s-au abținut.
Controverse legate de participarea ministrului interimar al Afacerilor Externe
Declarația face referire la acuzații aduse Oanei Țoiu, ministrul interimar, care este acuzată că ar fi participat la demersuri ale unui grup de state pentru extinderea votului cu majoritate calificată (QMV) în cadrul PESC, fără un mandat transparent și explicit în acest sens. Documentul susține că participarea sa s-a făcut fără un mandat politic și parlamentar clar.
Pe 1 septembrie, Euronews a raportat că România, alături de alte 10 state din UE – Austria, Danemarca, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Luxemburg, Țările de Jos, Spania și Suedia – au semnat o scrisoare către șefa diplomației UE, Kaja Kallas. În document, aceste state promovează posibilitatea de a trece de la sistemul actual de unanimitate pentru deciziile de politică externă la un sistem de vot cu majoritate calificată.
Votul senatorilor și solicitările din declarație
După votul din Senat, Oana Țoiu a declarat că „este o minciună cap-coadă că România renunță sau își pierde dreptul de veto în Uniunea Europeană”, criticând parlamentarilor care au votat declarația. În cadrul reacției sale, ea a subliniat că renunțarea la veto nu poate avea loc peste noapte și că, în domeniul militar, această opțiune nu este posibilă conform tratatelor europene.
Senatul solicită Guvernului și Ministerului Afacerilor Externe (MAE) să clarifice dacă ministrul a acționat cu un mandat expres pentru semnarea documentului din 1 septembrie. De asemenea, cere verificarea dacă această semnătură reprezintă un angajament politic al României de a susține activarea mecanismelor de extindere a QMV și dacă România a fost informată în prealabil despre semnarea respectivului document.
Documentul mai enumeră solicitări pentru stoparea imediată a oricăror demersuri legate de utilizarea votului cu majoritate calificată în PESC, precum și notificarea celorlalte state participante. Se cere ca principiul următor să fie respectat: orice extindere a votului cu majoritate trebuie să fieprecedată de un acord politic explicit al României.
Interesele naționale și poziția României
Senatul afirmă că interesele strategice ale României în regiunea Mării Negre, Ucraina, Republica Moldova, securitatea flancului estic, protejarea frontierelor externe ale UE, securitatea energetică și relațiile transatlantice sunt priorități naționale. Acestea nu pot fi lăsate decizional exclusiv pe baza unei majorități calificate dintre alte state membre.
Guvernul României este solicitat să apere în cadrul UE principiul ca orice extindere a votului cu majoritate calificată în PESC să fie precedată de un acord explicit și clar din partea statului român.
Reacția Oanei Țoiu și criticile aduse propagandei altor politicieni
Oana Țoiu susține că afirmațiile privind renunțarea la dreptul de veto sunt „o minciună cap-coadă”. Ea a criticat acuzațiile aduse de AUR și a calificat drept „o minciună periculoasă” orice sugestie că România ar pierde dreptul de veto în UE.
Șefa diplomației a explicat că, potrivit Tratatelor, renunțarea la veto în domeniul militar nu se poate realiza peste noapte și că, în alte domenii, deciziile pot fi luate doar cu acordul unanim al parlamentelor naționale, cu un termen de șase luni pentru dezbateri.
Ministrul interimar a subliniat că nu există o propunere pentru renunțarea la dreptul de veto în PESC și a acuzat Parlamentul de promovarea unei „minciuni periculoase”. Ea a explicat că scrisoarea invocată stipulează doar că veto-ul trebuie folosit cu interes național și trebuie explicat în acest sens.
În același timp, Oana Țoiu a declarat că anumite figuri politice încearcă să folosească această temă pentru a obține beneficii politice, invocând tentativa de manipulare a opiniei publice.
Astfel, în cadrul explicațiilor sale, ministrul a reamintit că orice stat membru își poate opune o decizie PESC pentru motive de politică națională „din rațiuni vitale”, conform tratatelor europene, și că aceste motive trebuie prezentate cu transparență pentru a facilita consultări și soluții acceptabile pentru toate părțile.
Aceste declarații și poziții diferențiază clar ambițiile legitime ale negocierilor din cadrul UE de dezinformările vehiculate în spațiul politic românesc.
