Europa negociază în prezent bugetul multianual pentru perioada 2028-2034, într-un climat tensionat comparabil cu cel din 2021, când se discutau fondurile pentru următorul interval de șapte ani, în contextul pandemiei. Situația economică este afectată de o criză energetică severă, cauzată de conflictul din Golful Persic, războiul în Ucraina și tensiunile cu SUA de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.
Statele membre discută reducerea bugetului UE pentru 2028-2034
Câțiva lideri ai UE, printre care Friedrich Merz, cancelarul conservator de centru-dreapta al Germaniei, Țările de Jos și Suedia, indică intenția de a aproba un buget mai restrâns pentru perioada 2028-2034. Această poziție reflectă preocupări legate de situația economică globală și de prioritățile politice interne.
Planul Ciprului pentru un buget pe perioadă mai scurtă
Președintele de centru-dreapta al Ciprului, Nikos Christodoulides, a declarat că un buget pe un interval de trei sau patru ani ar fi mai ușor de acceptat de unele state membre. El consideră că nu se pot face predicții exacte privind evoluția situației până în 2030 sau 2031.
Christodoulides estimează că bugetul ar putea fi redus cu 10% față de cel propus de Comisia Europeană, în timp ce guvernul Irlandei a propus o reducere de 8%. Bugetul UE pentru șapte ani, în valoare de aproximativ 2 trilioane de euro, trebuie aprobat de toate cele 27 de state membre.
Discuțiile privind bugetul au format deja două tabere: unele state susțin reduceri în condiții de criză, altele doresc să mențină finanțările pentru agricultură și fondurile regionale. Liderii UE ar putea relua negocierile de la zero în noiembrie, pentru a finaliza acordul până la sfârșitul anului 2026.
Avertisment din partea lui Costa: Fermierii pot pierde fonduri europene
Antonio Costa, președintele Consiliului European, a convocat o reuniune suplimentară pe 26 noiembrie pentru a depăși divergențele asupra bugetului. El a avertizat că întârzierea negocierilor ar putea suspenda plățile către fermieri și cercetători după 1 ianuarie 2028, dacă nu se ajunge la un acord până în decembrie 2026.
Costa a menționat că dacă nu se finalizează negocierea în această perioadă, acordul ar putea fi amânat până în 2027, cu posibilitatea unor date de finalizare în mai sau octombrie.
Presiunile exercitate de Macron și Le Pen
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a avertizat că, dacă acordul nu este încheiat în decembrie 2026, el nu va mai avea mandat să semneze pactul bugetar, mandatul său expirând în mai 2027.
Astfel, alegerile prezidențiale din aprilie 2027, pe care Marine Le Pen le-ar putea câștiga, complică și mai mult perspectivele negocierilor. Lidera eurosceptică a anunțat că, în eventualitatea unei victorii, va reduce contribuțiile Franței la bugetul UE și va respinge propunerile Bruxelles-ului.
Le Pen a criticat UE pentru accelerarea discuțiilor, acuzând-o că ar vrea să limiteze influența viitorului președinte francez. Ea a afirmat că Franța va diminua fondurile europene dacă va ajunge la conducere.
Alte poziții și condiții pentru semnarea acordului
Premierul italian Giorgia Meloni a spus că va accepta semnarea acordului numai dacă acest lucru va fi benefic pentru Italia, subliniind că nu va semna un pact dacă nu va obține avantaje concrete.
Premierul finlandez Petteri Orpo, reprezentant al Partidului Liberal de centru-dreapta, a accentuat dificultățile din procesul de negociere, menționând că întârzierea ar face mai complicate discuțiile și găsirea unei soluții în acest an.
Divergențele privind bugetul au fost agravate de discuții despre prețurile la energie, iar liderii UE continuă să aibă poziții diferite pe această temă, fără o soluție clară pentru moment.
Această situație complicată a creat presiuni sporite asupra negocierilor, cu termenul limită pentru finalizarea acordului de finalul anului 2026.
