**Romania raportează rezultate diferite în implementarea fondurilor europene și PNRR față de declarațiile oficialilor**
Primul semestru al anului 2026 evidențiază o discrepanță între rapoartele oficiale și declarațiile publice referitoare la absorbția fondurilor europene nerambursabile, inclusiv PNRR. În timp ce oficialii afirmă că țara a atins peste 90% din absorpție, rezultatele oficiale ale Ministerului Finanțelor arată o situație diferită.
Raportul oficial al Ministerului Finanțelor
Potrivit datelor publicate recent, pentru semestrul I al anului 2026, doar 35,8% din cheltuielile programate pentru componenta de granturi au fost decontate. În total, 64,2% din sumele alocate nu au fost încă decontate.
În plus, în privința fondurilor europene nerambbrsabile, inclusiv PNRR, raportul indică faptul că 54,4% din cheltuielile planificate nu au fost decontate. De asemenea, 54,5% din veniturile bugetare programate pentru perioada menționată nu au fost realizate.
Aceste procente se referă exclusiv la activitatea din primul semestru al anului 2026, conform documentelor oficiale ale Ministerului Finanțelor.
Declarațiile oficialilor și realitatea
Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru au afirmat public că România a reușit o absorbție de peste 90% din fondurile PNRR, respectiv, această performanță fiind garantată. Cu toate acestea, aceste declarații nu corespund datelor din rapoarte.
Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor, a criticat aceste afirmații, subliniind că astfel de cifre nu reflectă realitatea. El a precizat că, din totalul cheltuielilor, aproape două treimi pentru granturile PNRR nu au fost decontate, iar gradul de realizare al acestor fonduri este de doar 35,8%.
De asemenea, Câciu a menționat că, în privința totalului fondurilor europene, 54,4% nu au fost decontate și că 54,5% din veniturile bugetare programate nu au fost realizate, amintind că aceste cifre sunt valabile doar pentru primul semestru al anului în curs.
Impactul asupra investițiilor și veniturilor bugetare
Fostul ministru a atras atenția asupra faptului că principalul motiv al nerealizării veniturilor bugetare a fost evoluția insuficientă a fondurilor europene, inclusiv PNRR, așa cum reiese din rapoarte.
El a subliniat că, deși se menționează o creștere a investițiilor publice totale, aproape două treimi din sumele programate pentru granturile PNRR nu au fost decontate, ceea ce pune sub semnul întrebării afirmațiile privind rezultate obținute în mod spectaculos.
Câciu a subliniat că reducerea deficitului bugetar, de asemenea, nu reprezintă neapărat o dovadă a performanței investiționale, mai ales dacă această reducere a fost obținută fără efectuarea unor cheltuieli planificate. El a atras atenția că România are nevoie de consolidare fiscală prin investiții și dezvoltare, nu prin reducerea artificială a deficitului.
Mesajul pentru politicile publice
În încheiere, Câciu a cerut o schimbare a discursului public, solicitând “mai puțină propagandă și mai multe investiții concrete”. El a subliniat că țara trebuie să se concentreze pe finalizarea proiectelor existente, să plătească datoriile și să valorifice în întregime fondurile europene, pentru a susține creșterea economică durabilă.
Rezultatele oficiale și declarațiile politice rămân opuse, iar diferențele evidențiază dificultățile în implementarea fondurilor europene în România.
