În emisiunea „Ai aflat! cu Ionuț Cristache”, Radu Soviani a susținut că Banca Națională Română (BNR) a contribuit la crearea „psihozei valutare”.
„În perioada premergătoare celui de-al doilea tur de scrutin, cu Simion și Nicușor Dan în cursă, BNR a avut un rol, prin acțiunile și inacțiunile sale, în această situație. Am argumentat pe cifre și date, demonstrând cum s-a creat o astfel de criză de încredere. Evoluția leului, despre care am vorbit de multe ori și am analizat-o în articolele mele, ar fi trebuit să devină evidentă mai de mult.
Mugur Isărescu, menținând un curs fix și dobânzi ridicate, a stimulat apetitul unui anumit tip de capital pentru profit. Nu mă refer la capital speculativ într-un sens negativ, ci la fondurile care caută cele mai bune randamente posibile. Aceste capitaluri, în general, sunt mai predispuse la risc, nu la lipsa oricărui risc, aşa cum a garantat-o domnul Isărescu cu cursul fix și dobânzile maxime din Uniunea Europeană. Și aici se regăsește o consecință notabilă: am subliniat ieri președintelui că cea mai importantă problemă, după golurile din TVA, este intervenția asupra dobânzilor și costurilor de finanțare. Dacă reduci dobânzile cu un punct procentual, poți economisi miliarde de lei, ceea ce nu mai necesită o soluție prin intervenții bancare. Și probabil că restul necesităților ar putea fi acoperite din alte surse, aşa cum Banca Naţională a procedat. Nu este vorba despre o simplă psihoză, ci despre o serie de acţiuni. În timpul celui de-al doilea tur al alegerilor, oamenii au fost afectaţi, inclusiv bătrânii care şi-au văzut economiile depreciate.”
„O manevră politică”
Soviani afirmă că Mugur Isărescu a susținut un curs valutar nejustificat până în ziua alegerilor.
„Domnul Isărescu a apărat un curs nejustificat până în duminica alegerilor. Interesant e faptul că în ziua următoare, luni, nu a avut loc nicio reacţie. Leu a rămas sub 5 lei pentru un euro. În ziua următoare primului tur de scrutin, nu s-a întâmplat nimic important. Capitalurile speculative sau cele pe termen lung reacționează imediat, nu așteaptă ore întregi. Am observat că nu s-a întâmplat nimic în primele zile, până la pranz, iar după aceea, BNR a contribuit la această psihoză valutară prin acțiuni și inacțiuni.”
De aceea, am numit-o eu un joc politic. Pe lângă faptul că a pierdut miliarde de euro din rezerva valutară, lucru verificabil, domnul Isărescu s-a implicat în politici valutare și în 2008, 2009, 2010 și în perioada pandemiei.
El a transmis tensiunea creată de cursul valutar, care trebuia gestionat diferit, în rată dobânzii bancare pentru împrumuturi interbancare, împrumuturi persoane fizice sau juridice indexate la ROBOR sau IRCC si pentru împrumuturile statului.
Dobânzile, care înainte de intervenţia politică a BNR erau de 5,9% ROBOR la trei luni, sunt acum de 7,14-7,15%, deşi cursul s-a stabilizat spre 5,02 lei/euro. Asta înseamnă credite mai scumpe, și, implicit, mai puțini bani în conturile debitorilor.
„BNR este responsabilă parțial de deficitul de cont curent”
Radu Soviani consideră deficitul de cont curent o problemă majoră.
„Deficitul de cont curent este diferența dintre economiile unei națiuni și investițiile din țară. Dacă economiile interne nu sunt suficiente, investițiile vin din exterior și amplifică deficitul comercial, și în cele din urmă, deficitul de cont curent. Aşa cum un fermier pasionat de jocuri de noroc își pierde tot mai mult din teren până la a nu-i mai rămâne nimic, în afară de datorii, aşa şi o ţară în deficit de cont curent se expune riscului. BNR este responsabilă parțial de magnitudinea acestui deficit și de politica monetară.”
