Un nou episod al podcastului „Altceva cu Adrian Artene” prezintă o scriitoare remarcabilă a literaturii române contemporane: Doina Ruști. La vârsta fragedă de 11 ani, a trăit o dramă profundă, moartea tatălui său, la 35 de ani.
Tragedia este și mai profundă, deoarece autorul crimei rămâne necunoscut. Mai mult, ea a asistat la necropsia tatălui său, în spitalul din Craiova, unde acesta fusese internat în agonie.
“Ați fost martoră la autopsie și de acolo a început a doua etapă din viața dumneavoastră. Ați ales să vă găsiți libertatea prin scris, dar inițial, i-ați mărturisit mamei dorința de a deveni cofetar”, a început dialogul Adrian Artene.
„Desigur, a fost o perioadă lungă de confuzie, până am găsit calea mea. Printre experiențele esențiale care m-au ajutat, se numără întâlnirea cu un fierar, o întâmplare pe care am povestit-o si în romanul meu autobiografic „Ferenike”. Această întâlnire a fost determinantă. Eram… în căutarea criminalului, căutam martori și am dat peste niște fierari, posibil martori ai crimei. Și am reușit, în cele din urmă, să-i identific, deoarece se deplasau din loc în loc. Am stat de vorbă cu ei. Desigur, erau reticenți, nimeni nu dorea să se implice într-o crimă care părea să facă parte din Sistem, dar stând de vorbă cu ei, un fierar mi-a spus ceva ce mi-am amintit toată viața. Într-un moment, în timp ce ceilalți vorbeau despre crimă, el s-a apropiat de mine și mi-a spus: «Și acum, ce o să faci? Te vei concentra pe aflarea criminalilor tatălui tău sau îți vei continua viața?» Aceasta mi-a fost întrebarea, și, amintirea acelui moment m-a ajutat să-mi dau seama că ar fi vrut să renunț la căutare și să-mi continui viața, și așa am și procedat.”, a relatat Doina Ruști în podcastul „Altceva cu Adrian Artene”.
O discuție profundă și captivantă între Doina Ruști și Adrian Artene
În timpul podcastului, Doina Ruști a dezvăluit detalii despre călătoria sa literară, despre procesul de creație și influențele care au modelat-o.
De asemenea, au fost abordate temele recurente din operele sale și modul în care reușește să transmită emoții și reflexii cititorilor.
Toți iubitorii de literatură română pot profita de acest dialog inspirațional și sincer.
Doina Ruști, o prozatoare apreciată de Norman Manea („de mare talent”) și de Nicolae Breban („de primă mărime în literatura contemporană”), a publicat 10 romane și peste 150 de nuvele.
Este autoarea trilogiei fanariote, inclusiv „Homeric” (2019), „Măța Vinerii” (2017) și „Manuscrisele fanariote” (2015), dar și a romanelor cu o puternică miză socială: „Fantoma din moară” (2008) și „Lizoanca la 11 ani” (2009).
A mai publicat „Zogru” (2006), „Cămașa în carouri” (2010), „Logodnica” (2017), „Omulețul roșu” (2010), „Mămica la două albăstrele” (2013) și multe altele.
Cel mai recent roman este „Paturi oculte”, urmat de volumele de povestiri „Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot” (2022) și „Depravatul din Gorgani” (2023).
Cu peste 40 de titluri traduse în peste 15 limbi străine, inclusiv în chineză, Doina Ruști a beneficiat de aprecieri și recenzii favorabile în diverse publicații internaționale. Printre traducerile recente se numără ediția a doua a romanului „L’omino rosso” (2021, Roma), „The Book of Perilous Dishes” (2022, Londra) și „Zogru” (2022, Marsilia).
A primit Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România (2008) și Premiul Ion Creangă al Academiei Române (2009).
Doina Ruști a fondat grupul literar Ficțiunea, este scenaristă și predă cursuri de creație literară la Universitatea din București.
Are titlul academic de profesor universitar, specializat în istoria culturii și civilizației universale pentru film.
