Tensiunile internaționale crescute și formarea recentă, complexă și îndelungată a noului Guvern necesită experți care să ia decizii economice și financiare responsabile pentru cetățeni, oferind un plan de acțiuni pentru rezolvarea dezechilibrelor actuale.
Inflația, dezinflația și noile tendințe inflaționiste, chiar dacă fără amenințarea cu deflația prin care au trecut 15 state din UE, și potențiala evoluție a prețurilor la bunuri – în special alimente și medicamente – și servicii, precum și dobânzile la credite, sunt subiecte ample într-un interviu acordat de Adrian Vasilescu, consultant în strategie la Banca Națională a României (BNR).
Aceste teme sunt nu doar extrem de importante, ci și extrem de dificile. Analiza lui Adrian Vasilescu, cu două decenii de experiență la Banca Națională, este un reper important pentru publicul interesat de fenomenele economice și financiare actuale, marcate de riscuri, incertitudini și vulnerabilități.
Banca centrală a României, având printre obiectivele principale asigurarea stabilității prețurilor, stabilitatea financiară, stabilirea și implementarea politicii monetare și valutare, și administrarea rezervelor internaționale, este extrem de activă în acest context național și global.
Adrian Vasilescu a declarat că, în contextul actual, riscul geopolitic este cel mai periculos risc, inclusiv ca factor inflaționist; acesta s-a manifestat periculos deoarece, în iarna anului 2022, riscul energetic, care a declanșat inflația globală în 2021, s-a combinat cu riscul geopolitic. Fără aceste interdependențe, neajunsurile prețurilor nu ar fi afectat atât de mult economia globală. Criza prețurilor a intrat în al cincilea an și abia în 2026 ar putea fi rezolvată.
“Banca Națională a României identifică riscurile și actualizează periodic harta acestora, ținând cont de schimbările anuale în importanța pericolelor. Riscul geopolitic este acum pe primul plan. Banca Națională monitorizează constant efectele acestui risc asupra stabilității prețurilor și financiare, întărind apărarea în aceste domenii”, a declarat Adrian Vasilescu.
„Ar trebui să ajungem în 7 ani cu deficitul bugetar la 3% din PIB”
În cazul în care măsurile luate de noul Guvern afectează stabilitatea prețurilor, am cerut lui Adrian Vasilescu opțiuni pentru evitarea impasului, ținând cont de soluțiile propuse de politicieni pentru atenuarea inflației.
“Este o problemă complexă! De exemplu, evitarea creșterii TVA-ului în acest moment ar fi un pas pozitiv pentru stabilitatea prețurilor, dar există riscul ca deciziile alternative să fie mai negative! Partidele care evită creșterea TVA-ului trebuie să găsească alte soluții de echilibrare a bugetului. Scăderea deficitului bugetar este o prioritate. Agențiile de rating suveran cer, în câțiva ani, ajungerea la 3% din PIB a deficitului bugetar și aceasta nu va fi posibilă doar prin tăieri de cheltuieli.”, a explicat Adrian Vasilescu.
Ce înseamnă 7 ani pentru România? Trebuie să ajustăm deficitul bugetar la 3% din PIB; soluția este o politică fiscală prudentă.
“În dezbaterile publice apar două concepte. Unul este austeritatea, căreia i se conferă o pondere printre formatorii de opinie, pentru atragerea cititorilor sau telespectatorilor; altul este dieta, sinonim cu o abordare sănătoasă pentru ajustarea deficitului bugetar.”
„Cu austeritatea, strângi cureaua mult și te sufoci, cu dieta, strângi cureaua atât cât trebuie pentru o viață sănătoasă”
Adrian Vasilescu a subliniat că noul Guvern trebuie să adopte o abordare economică sănătoasă, mai puțin drastică decât austeritatea.
“Există expresia „strângem cureaua”. Austeritatea presupune o strângere excesivă; dieta, o strângere adecvată pentru o viață economică sănătoasă, cu finanțe sănătoase, și un deficit bugetar care nu depășește limitele admisibile.”
Un deficit bugetar activ, de 3% din PIB, este acceptat de Comisia Europeană și FMI; aceasta înseamnă că peste veniturile din impozite (pensii, salarii, profit, TVA etc.) se pot face împrumuturi până la limita respectivă, pentru investiții și alte cheltuieli. O creștere a PIB-ului sporește capacitatea de a gestiona deficitul bugetar.
Radiografia intervenției BNR din luna mai 2025
În mai 2025, din cauza incertitudinii legate de noua conducere guvernamentală, investitorii au retras capital din piața valutară, amenințând deprecierea leului. Banca Națională a intervenit prompt pentru a stabiliza moneda.
Am întrebat dacă similară intervenție ar mai fi necesară în viitor, în funcție de măsurile fiscale ale noul Guvern.
“Factorul definitoriu este investitorul. Piața valutară este activă, dar trebuie să respecte legile economice; acestea impun ajustări atunci când nu sunt respectate. În tot trecutul, nerespectarea acestora a avut consecințe negative.”
Investitorii investesc acolo unde există stabilitate și își retrag imediat investițiile în condiții de incertitudine, așa cum s-a întâmplat înainte de prelucrarea rezultatelor prezidențialelor.
Pe piața valutară, un raport echilibrat între cerere și ofertă de lei este crucial. Investitorii străini au nevoie de lei, ceea ce face leul căutat (…)
Investitorii sunt precauți; dacă climatul se deteriorează, fug. (…)
Pe 5 mai 2025 s-a produs o retragere masivă de capital din piața valutară românească, din cauza incertitudinii politice, ceea ce a tensionat relația cerere – ofertă.
Investitorii, indiferent de dimensiune (persoane fizice, fonduri, bănci) caută siguranță. Miliarde de lei circulă internațional și contribuie la economia națională.
Nu toți investitorii sunt la fel de precauți, unii sunt dispuși la mai mult risc. Cei mai precauți au fost primii care și-au asigurat banii.
Banca Națională a intervenit rapid, anticipând potențialele riscuri și menținând stabilitatea, pentru a preveni impactul negativ major.
„Nu există motive de îngrijorare! Rezerva a rămas performantă, leul s-a stabilizat”
BNR a intervenit în piața valutară și a cheltuit o parte din rezervele valutare pentru a preveni deprecierea leului. Scăderea rezervelor valutare a fost cea mai mare în ultimii 20 de ani.
La data de 31 mai 2025, rezervele valutare ale BNR se situau la 55,661 miliarde euro, față de 62,414 miliarde la 30 aprilie 2025.
Adrian Vasilescu a declarat că nu sunt motive de îngrijorare, rezerva a rămas stabilă, iar leul s-a stabilizat. Cursele valutare au avut ajustări, stabilindu-se un nou punct de echilibru.
O valută în declin este periculoasă. Banca Națională a stabilizat leul la un nou prag.
În 2008 au existat profeții legate de depășirea pragului de 5 lei/euro. Anul acesta s-a depășit acest prag anticipat.
În ziua de 8 mai 2025 leul a atins un nivel maxim de 5,12 lei/euro; Banca Națională a prevenit o depreciere excesivă, menținând stabilitatea.
Despre măsura creșterii TVA. Comparație cu anul 2010, ce s-a întâmplat atunci și de ce
Formarea Guvernului nou prezintă un nivel ridicat de incertitudine și este comparată cu criza datoriilor Greciei din 2009-2012.
S-ar putea repeta intervenția BNR în cazul adoptării de către noul Guvern a unor măsuri fiscale inadecvate?
Adrian Vasilescu explică consecințele creșterii TVA.
Deciziile legate de fiscalitate sunt decizii politice; Banca Națională poate doar să ofere sugestii. Formarea Guvernului este un proces dificil, necesitând acordul mai multor partide.
Creșterea TVA este o măsură inflaționistă, conform unor exemple din trecut.
În 2010, pentru a asigura plata pensiilor și a salarialilor bugetare, guvernul a decis creșterea TVA. Această măsură a produs revolte și critici.
După decizia din iulie 2010, inflația s-a dublat și a durat până în iulie 2011.
În mai 2025 a crescut rata inflației, și pare a fi fost determinată de problemele politice.
