Guvernul actual urmează să aprobe, în ședința de vineri, o lege importantă privind plata pensiilor private, ca reacție la recomandările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind necesitatea unui cadru legislativ adecvat.
Modificările se referă la Pilonul II de Pensii, iar deținătorii de conturi nu mai vor putea retrage întreaga sumă la împlinirea vârstei de 65 de ani. Retragerile se vor realiza lunar, cu o limită maximă de 25% din suma totală.
„Conform proiectului de lege, plata pensiilor private se va efectua prin intermediul unor fonduri speciale, denumite fonduri de plată a pensiilor private. Acestea vor fi administrate de companii specializate, numite furnizori de pensii private, autorizate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Furnizorii de pensii private pot fi: administratori de fonduri de pensii private; societăți de asigurare de viață; societăți de administrare a investițiilor; societăți de plată a pensiilor private constituite conform legii, în calitate de societăți pe acțiuni, conform Legii societăților nr. 31/1990, cu modificările și completările ulterioare”, se arată în nota de fundamentare.
Proiectul stabilește norme importante legate de înființarea și autorizarea fondurilor de plată a pensiilor private. Aceste fonduri vor fi gestionate doar de furnizori autorizați de ASF.
Modificările vor limita accesul la economiile din conturile de pensii private, prin eliminarea posibilității de retragere integrală. Sumele vor putea fi accesate odată cu atingerea vârstei legale de pensionare.
În prezent, participanții la pensiile private pot retrage integral suma acumulată sau pot opta pentru retrageri programate în rate egale, pe o perioadă de până la cinci ani.
Pe ordinea de zi a Guvernului se află și aprobarea unui acord-cadru de împrumut pentru patrimoniul cultural și istoric al României. Suma de 140 de milioane de euro este acordată de Banca Europeană de Investiții și a fost semnat recent la Paris și București.
„Proiectul este programat pentru realizare în perioada 2025-2033, asigurând o distribuire a costului pe mai mulți ani. Cheltuielile aferente proiectului, echivalentul în lei al valorii împrumutului și contribuția României, inclusiv taxele și impozitele, sunt cuprinse în bugetul Ministerului Culturii, la capitolul fonduri alocate anual acestor proiecte”, se menționează în documentul oficial.
Acordul-cadru de împrumut vizează 14 obiective de investiții importante pentru țară, printre care:
restaurarea și modernizarea Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca;
proiectul de construire a unei săli de spectacole pentru Opera Națională Română din Iași (continuație a unui proiect anterior);
consolidarea și renovarea sediului Muzeului Național de Artă Contemporană din București;
restaurarea și modernizarea Muzeului Național „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu;
realizarea unui nou corp pentru Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București;
restaurarea și modernizarea Vilei Regina Maria din Mamaia – Constanța, împreună cu terenul aferent;
restaurarea Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia, parte a Bibliotecii Naționale;
restaurarea și modernizarea completă a Operei Naționale Române din București, inclusiv construirea unui depozit pentru decoruri.














