„Vladimir Putin urmărește doar să câștige timp și să erodeze unitatea occidentală față de Ucraina. A creat deja o fisură importantă. Și întâlnirea de la Alaska va deschide o nouă fisură”, a declarat pentru sursa MEDIAFAX Radu Carp, profesor universitar la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București.
El susține că, deși o ruptură majoră în sprijinul acordat Ucrainei de către Occident nu ar fi imediată, aceasta ar putea determina administrația americană să reducă implicarea în conflict.
„În orice caz, Statele Unite vor avea, sau mai bine spus, Donald Trump va avea mai multe argumente pentru a nu se mai implica. S-a întâmplat astfel și în cazul Coreei de Nord. Când Donald Trump a văzut că metodele lui nu duc la rezultate, a încetat să prioritizeze problema și a permis continuarea înarmării Coreei de Nord. Donald Trump procedează similar, iar din păcate, Rusia va avea și mai multă libertate de acțiune în Ucraina, în momentul în care sprijinul european nu poate compensa implicarea Statelor Unite”, adaugă el.
Referitor la această potențială schimbare de strategie din partea Statelor Unite, profesorul Carp declară: „Este o greșeală strategică, însă sper ca armata ucraineană să compenseze acest aspect pe teren.”
Mai mult, Radu Carp a explicat că, în regiunea Arctică, vor crește negocierile economice, iar Trump ar putea obține concesii în acest sens.
„Este posibil să obțină anumite avantaje economice bilaterale legate de exploatarea resurselor din Arctica, fără a renunța la sancțiuni. Este o problemă complexă, deoarece Donald Trump a încercat să identifice resursele din zona Arctică, avându-l pe Rex Tillerson ca secretar de stat pentru acest scop. Dar, după câteva luni, a înțeles că capacitățile Statelor Unite nu sunt suficiente pentru a obține o imagine precisă a acestor zăcăminte.” În acest context, Radu Carp nu a exprimat încredere în capacitatea administrației Trump de a avea succes în demersurile economice. „Pe dosarul Arctic, se pot observa evoluții, iar Rusia dorește să scape dintr-o situație economică restrictivă. Însă, repet, capacitatea Statelor Unite de gestionare a proiectului Arctic, sub actuala administrație, este limitată. Din păcate, această lipsă de capacitate s-a manifestat și în mandatul precedent al lui Donald Trump. A fost evidentă și în cazul Finlandei. Până în prezent, administrația Trump nu a prezentat un plan coerent pentru exploatarea resurselor naturale. Acest lucru s-a observat și în cazul Ucrainei. Deși acordul cu Ucraina a fost semnat, o mare parte din teritoriu a fost deja preluată de Federația Rusă.”
Radu Carp a mai adăugat că încetarea conflictului din Ucraina nu poate fi realizată doar prin discuții cu Rusia, ci și cu statele apropiate acesteia: „Este important de reținut că soluționarea războiului din Ucraina nu este posibilă doar printr-un dialog cu Rusia, ci și cu țările care o susțin. Iran, China, India, Coreea de Nord. Aceste țări au devenit interdependente economic cu Rusia, motiv pentru care nu doresc încheierea conflictului.”
În ceea ce privește potențialul rol al Europei în aceste discuții, profesorul Carp a observat că locația întâlnirii din Alaska indică un dezinteres total față de Europa.
Vineri va avea loc o întâlnire între Donald Trump și Vladimir Putin, în Alaska.
