În martie 2018, Robert Lighthizer, Reprezentantul Comercial al Statelor Unite, a publicat un raport care analiza practicile comerciale ale Chinei. În document, el a susținut că China își dezvoltă puterea economică prin copierea și utilizarea frauduloasă a tehnologiei și a proprietății intelectuale din Statele Unite.
Plângerile împotriva practicilor economice chineze erau numeroase și grave. Subvențiile și barierele comerciale afectau diverse industrii, de la producătorii de automobile din Detroit la producătorii de oțel din Pennsylvania, de la crescătorii de păsări din Georgia la meșteșugarii de mobilier din Carolina de Nord. Un domeniu era central: tehnologia, conform cărții „Puncturi Critice” de Edward Fisherman.
Guvernul chinez urmărea să devină lider mondial în diverse domenii tehnologice, prin orice mijloace. Această dominație tehnologică ar permite Chinei să depășească America din punct de vedere economic, militar și diplomatic, demonstra raportul.
Totuși, un contraatac tehnologic eficient nu era ușor de conceput. Tactica preferată a lui Lighthizer, taxele vamale, ar reduce cererea pentru tehnologia chineză pe piața americană, dar nu ar diminua atractivitatea produselor chinezești în alte piețe, și prin urmare nu împiedica firmelor chineze să obțină o cotă mai mare pe piața americană.
Primul efort al administrației Trump de a limita influența Huawei în industria 5G a fost un exemplu clar al acestor provocări. Campania, condusă de Robert Spalding, avea ca obiectiv izolarea rețelelor 5G americane de tehnologia producătorului chinez. Dar chiar și această inițiativă relativ modestă a întâmpinat obstacole.
„Nu se poate avea încredere că Huawei și ZTE sunt independenți de influența statului”
În acel moment, marii operatori de telecomunicații din SUA, precum AT&T și Verizon, testau tehnologia 5G. Aceștia evitau în mare parte echipamentele Huawei și ZTE de ani de zile.
În 2012, un raport al Comitetului de Informații al Camerei a tras concluzia că „Nu se poate avea încredere că Huawei și ZTE sunt independenți de influența statului” și că „riscurile asociate cu echipele Huawei și ZTE pentru infrastructura critică americană ar putea compromite interesele esențiale de securitate națională ale SUA”.
La acea vreme, echipamentele 5G Huawei erau considerate de top, având un preț cu 30% mai mic decât cele oferite de concurenții Ericsson și Nokia. Decizia operatorilor de a boicota producătorii chinezi s-a bazat pe considerente complexe.
În 72 de ore, Spalding a fost demis. „Nici măcar un „mulțumesc” nu am primit”
Spalding a propus o implicare mai activă a guvernului american în construirea rețelelor 5G. Autoritățile trebuiau să achiziționeze toate echipamentele necesare, asigurându-se de lipsa componentelor fabricate în China, și să le închirieze operatorilor.
În timp ce ideile lui Spalding erau în curs de dezvoltare, Axios a scris un articol despre posibilitatea naționalizării rețelelor 5G. Anunțul a provocat o reacție puternică din partea pieței. Casa Albă a intervenit pentru a atenua tensiunea, subliniind rolul pieței în stimularea inovației.
În doar 72 de ore, Spalding a fost demis. „Nici măcar un „mulțumesc” nu am primit”, a declarat Spalding. „Doar „Ieși afară”. Nu ar fi putut să mă respingă mai rău”.
ZTE nu era străină de astfel de probleme. În mandatul lui Obama, autoritățile americane au descoperit un complot al ZTE prin care încerca să achiziționeze tehnologie americană și să o revinde Iranului. Compania a fost prinsă în flagrant încălcând sancțiunile americane.
ZTE a recunoscut vinovăția și a plătit o amendă record.
Ca răspuns, Departamentul de Comerț a restricționat vânzările către ZTE. ZTE, dependentă de importurile din SUA, a acceptat să se reorienteze și să plătească o amendă de 1,2 miliarde de dolari, cea mai mare amendă din istoria controlului exporturilor.
Însă, în 2018, Ross a descoperit încălcări ale acordului de către ZTE. Ross a luat măsuri draconice împotriva ZTE, interzicând importurile de produse fabricate în Statele Unite.
Xi Jinping a intervenit.
Xi Jinping, conștient de pericol, a intervenit personal printr-un apel telefonic către Trump. El a cerut o soluție pentru ZTE, invocând pierderile de locuri de muncă pentru cetățenii chinezi. Trump a acordat ZTE o nouă șansă.
Trump a explicat, într-un comunicat, că efortul lui personal era de a crea premisele unei rezolvări colective.
Încăierarea politică a influențat deciziile. Congresul a încercat fără succes să anuleze decizia lui Trump. Departamentul de Comerț a reluat discuțiile, și ZTE a plătit o amendă suplimentară. Operațiunile ZTE au fost reluate.
Deși ZTE a scăpat, incidentul a semnalat vulnerabilitatea companiilor tehnologice chineze.
