Afaceri

Moody’s: România, investiții recomandate, perspectivă negativă

Agenția de rating Moody’s a menținut România în categoria investițiilor de calitate, atribuindu-i un rating Baa3 cu o perspectivă negativă.

Acțiunile de austeritate adoptate de guvern, cum ar fi majorarea TVA-ului și eliminarea subvențiilor la energie, au fost suficiente pentru a convinge Moody’s că România rămâne un loc atractiv pentru investiții.

Consecințe asupra dobânzilor de împrumut

Menținerea României în categoria investițiilor de calitate are o importanță crucială pentru dobânzile la care statul se împrumută pe piețele internaționale. Aceste dobânzi devin un reper pentru împrumuturile acordate companiilor și persoanelor fizice.

Agenția Moody’s anticipează un deficit bugetar de 6,1% pentru 2026, după măsurile fiscale, existând posibilitatea unor noi reduceri în 2027, potrivit surselor financiare.

Cu toate acestea, România ar putea fi retrogradată la categoria de risc crescut dacă guvernul nu reușește să reducă deficitul bugetar, deoarece măsurile fiscale actuale nu au impactul preconizat.

Până atunci, Moody’s a confirmat ratingurile României pentru emitenți pe termen lung și pentru datoria senior neasigurată la Baa3, confirmând totodată ratingul pentru programul MTN senior neasigurat la (P)Baa3. Ratingurile pe termen scurt au fost confirmate la Prime-3.

Perspectivă negativă pentru România

Perspectiva negativă reflectă riscurile considerabile legate de implementarea programului ambițios de consolidare fiscală.

Măsurile fiscale adoptate în iulie și septembrie au îmbunătățit semnificativ prognozele fiscale ale României față de situația de la schimbarea perspectivei, de la stabilă la negativă, în martie. Eforturile de consolidare depășesc 3% din PIB în 2025 și 2026, majora TVA-ului și înghețarea indexării salariilor și pensiilor din sectorul public fiind factorii principali.

Cu toate acestea, riscurile de implementare persistă, fiind legate de susținerea politică continuă a programului, de disciplina bugetară și de atingerea țintelor de venituri, precum și de posibilitatea ca impactul negativ asupra creșterii economice să diminueze rezultatele consolidării fiscale.

Potențial robust pentru dezvoltare economică

Moody’s remarcă:

„Confirmarea ratingului Baa3 pentru România este susținută de potențialul robust de creștere economică și de nivelul ridicat al avuției în comparație cu omologii. Cu toate acestea, profilul de credit al României este vulnerabil la evenimente neprevăzute, dată fiind expunerea crescută la riscuri geopolitice cauzate de proximitatea conflictului din Ucraina (Ca stabil).”

Plafoanele pe termen lung pentru țară, atât în monedă locală, cât și valutară, rămân neschimbate la A2. Discrepanța de patru niveluri între plafonul în monedă locală și ratingul suveran reflectă o influență guvernamentală moderată în economie, predictibilitatea moderată a acțiunilor guvernamentale, stabilitatea instituțiilor cheie, și riscuri moderate de vulnerabilitate politică și externă.

În calitate de membru al Uniunii Europene (UE, Aaa stabil), politicile fiscale și macroeconomice ale României sunt periodic evaluate de Comisia Europeană, iar interconectarea puternică prin relații comerciale și investiționale limitează riscul restricțiilor în transfer și convertibilitate.

În martie, am schimbat perspectiva României la negativă pentru a reflecta riscul ca puterea fiscală să slăbească semnificativ, în lipsa unor măsuri fiscale suplimentare. La acel moment, anticipam că datoria să depășească 70% din PIB până la sfârșitul anilor 2020, de la aproximativ 50% în 2023. Acest lucru a fost motivat de un deficit fiscal ajuns la 9,3% din PIB până la finalul anului 2024 și anticipam atunci o reducere treptată.

Parlamentul a adoptat în iulie un pachet substanțial de consolidare fiscală, cu măsuri totalizând 0,6% din PIB în 2025 și aproximativ 2,4% din PIB în 2026. Ele includ majorări de TVA și înghețarea indexării pensiilor și salariilor din sectorul public.

Un pachet suplimentar, vizând atât măsuri fiscale, cât și îmbunătățirea funcționării administrației publice și a companiilor de stat, a fost adoptat la începutul lunii septembrie. Acest lucru i-a permis să reconsidere prognoza deficitului pentru 2026 la 6,1% din PIB, de la 7,7% estimat în martie, cu o reducere suplimentară anticipață în 2027 și ulterior. Asta susține stabilizarea datoriei la aproximativ 65% din PIB, menținând puterea fiscală și profilul de credit general al României în conformitate cu omologii cu rating Baa3.

Riscuri majore pentru politica guvernamentală

Persistă riscuri legate de implementarea cu succes a planului de consolidare fiscală, care, dacă nu reușesc, pot duce la un rezultat fiscal mai slab decât prognoza, motivând menținerea perspectivei negative.

Întrebarea principală este dacă coaliția de patru partide poate rămâne unită și menține sprijinul pentru consolidarea fiscală, în fața presiunilor. Totodată, guvernul va trebui să prezinte un plan clar de reducere a deficitului și după 2027.

În al doilea rând, un efort masiv de consolidare fiscală ar putea afecta mai grav decât este anticipat rata creșterii, amenințând efortul de reducere a deficitului.

În al treilea rând, istoricul României cu privire la managementul fiscal ar putea îngreuna atingerea țintelor de cheltuieli și venituri.

(…) O exacerbare a riscului geopolitic din Ucraina sau o creștere a presiunii asupra finanțării deficitului extern ridicat al României ar contribui, de asemenea, la o scădere a ratingului.

Care este reacția ta?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Postări înrudite