În cadrul unei emisiuni live, „Ai Aflat!”, cu Ionuț Cristache, Lavinia Betea, specializată în psihologie și istorie, a discutat despre libertatea dobândită de presa românească după 1990.
Lavinia Betea: „Românii tânjeau după adevăr. Mulți dintre noi am încercat să practicăm jurnalismul conform valorilor adevărului și realității. Oamenii refuzau minciuna.”
În cadrul emisiunii, Lavinia Betea a analizat cum presa românească a experimentat sentimentul libertății după 1990. A răspuns la întrebarea despre prima apariție a lui Ion Iliescu în presă, evidențiind modul în care jurnaliștii din perioada post-1990 au contribuit la identificarea sa. Aceasta a subliniat eliberarea presei drept un fenomen similar cu apariția presei libere. Istoricul a afirmat că prima categorie profesională care și-a schimbat radical perspectiva după Revoluție au fost jurnaliștii, care au simțit în 22 decembrie 1989 un adevărat sentiment de libertate. Oamenii tânjeau după adevăr după ani de minciună. Betea a menționat efortul depus de majoritatea jurnaliștilor pentru a practica un jurnalism onest.
„Nu noi am identificat pe Ion Iliescu pe străzi. Jurnaliștii de după 1990 l-au localizat. Această eliberare a presei a avut un impact major. Prima categorie profesională care a perceput cu totul altfel situația după Revoluţie au fost jurnaliştii. Eram jurnalist în ’89 şi am simţit libertatea în 22 decembrie, când am aflat despre fuga soţilor Ceauşescu. Aceasta a fost o experienţă profundă pentru noi. Dar foarte rapid oamenii au dorit adevărul. Mulţi dintre noi au vrut să exerseze profesia în conformitate cu valorile adevărului şi realităţii. Oamenii nu mai acceptau minciuna. Ei aveau nevoie de o legătură între ei şi autorităţi, fie că acestea erau la distanţe mari, fie că se aflau într-un anumit spaţiu îngrădit. Dar foarte repede presa nu era sigură că poate face faţă singură noii provocări. Ziarul din Arad a fost, cred, singurul care nu s-a alăturat Frontului Salvării Naţionale (FSN) sau nu şi-a căutat alt patron. FSN intenţiona să preia structurile Partidului Comunist, inclusiv în presă. Aşadar, jurnaliştii şi-au căutat noi patroni, care erau fie persoane noi, fie structuri vechi care acum se prezentau sub sigla FSN.”, a afirmat istoricul.
