Cheltuielile de deplasare ale șefului statului au reînviat dezbaterea despre un avion oficial al României. Președintele interimar a făcut publice costurile deplasărilor internaționale ale lui Klaus Iohannis, fapt ce a resuscitat întrebări legate de necesitatea unei aeronave oficiale pentru țară.
Prezentăm analiza situației privind aviația oficială.
În perioada comunistă, Nicolae Ceaușescu s-a folosit de cel puțin două aeronave și mai multe elicoptere pentru deplasări.
Între 1990 și 2010, Administrația Prezidențială a utilizat un avion Boeing 707-3K1C, produs în 1974 – „Carpaţi” – ultimul președinte care l-a folosit a fost Traian Băsescu.
După 2010, au fost folosite aeronave Airbus închiriate de la Tarom. Din 2013, Traian Băsescu a renunțat la contractul cu Tarom, optând pentru închirieri charter pentru toate deplasările externe ale șefului statului.
Am stat de vorbă cu patru foști prim-miniștri despre abordarea guvernamentală a acestui subiect.
Victor Ponta: „În 2014, fondurile erau disponibile pentru un Airbus 320”
Victor Ponta declară că a înaintat propunerea achiziționării unui avion în 2014.
Fostul prim-ministru susține că Traian Băsescu și, ulterior, Klaus Iohannis, s-au opus acestui demers.
„În 2014, am înaintat propunerea de achiziționare a unui Airbus 320. Aveam fondurile alocate, aprobările și susținerea necesară conform Hotărârii de Guvern, pentru a putea folosi nava de către prim-ministru și președinți. Nu a fost însă susținută de Traian Băsescu, care a argumentat că, plecând din funcție, nu este de competența sa. Ulterior, domnul Iohannis a refuzat aprobarea.”
Victor Ponta: „Este normal ca șefii de stat să utilizeze o aeronavă oficială”
Ponta consideră că documentația pentru achiziția avionului ar putea fi semnată de actualul președinte interimar. A mai precizat că consideră necesară achiziționarea unei aeronave oficiale pentru țară.
„Costul avionului era sub 20 de milioane de euro. Cheltuielile de deplasare ale domnului Iohannis se acopereau dintr-un asemenea buget. Este crucial ca România să dispună de o aeronavă oficială pentru şefii de stat, nu pentru interese personale, ci pentru desfăşurarea unor deplasări eficiente.”
Viorica Dăncilă: Intenție de a achiziționa două aeronave
Viorica Dăncilă a declarat că a inițiat procedurile pentru achiziția a două avioane în 2019, folosind fonduri alocate pentru NATO.
A mai adăugat că acest demers nu a fost finalizat din cauza plecării de la guvernare.
„În 2019, am inițiat achiziționarea a două aeronave pentru oficialități. Din păcate, plecarea mea de la guvernare a oprit acest demers. Consider că este o prioritate pentru România”
Viorica Dăncilă: Întrebări legate de utilizarea unui eventual avion oficial
Ea afirmă că nu a avut discuții directe cu Iohannis pe această temă, dar pune întrebări legate de utilizarea unui eventual avion oficial.
„Chiar dacă am fi avut un avion mai accesibil, Klaus Iohannis l-ar fi folosit sau ar fi închiriat avioane din Dubai?”
Dăncilă: Critică cheltuielile guvernamentale pentru deplasări
Ea critică sumele cheltuite pentru deplasări, arătând că acestea sunt semnificative, mai ales în contextul deficitului bugetar al țării.
„Cheltuielile de transport ale președintelui Iohannis evidențiază un model de cheltuieli considerabil, la care se adaugă cazarea și alte costuri. România prioritizează cheltuielile pentru Administrația Prezidențială, când ar trebui să prioritizeze nevoile cetățenilor.”
Ludovic Orban: Niciun demers pentru un avion oficial
Ludovic Orban declară că nu a fost nicio discuție despre achiziționarea unui avion în mandatul său.
El nu consideră necesară achiziționarea unui avion oficial, preferând soluțiile charter atunci când este posibil.
„În timpul mandatului meu, nu am considerat relevantă achiziționarea unui avion oficial, analizând raportul cost/eficiență. Am optat pentru soluții charter convenabile.”
Florin Cîțu: Demersuri îngreunate în condiții specifice
Florin Cîțu afirmă că a încercat să aduca această problemă în discuție, dar întâmpinând mereu dificultăți în clarificarea deciziilor.
„Nu a existat o strategie clară, iar argumentele privind necesitatea unei flote de avioane erau supuse unor dezbateri, fără concluzii concrete.”
Florin Cîțu: O strategie pe termen lung, însă…
El afirmă că discuțiile despre achiziția unui avion oficial nu au ajuns la un rezultat concret.
„Era o strategie pe termen lung, însă lipsa unui buget clar nu a permis finalizarea acestui demers.”
Florin Cîțu: Inițiativa privind avionul nu era responsabilitatea premierului
Florin Cîțu a mai specificat că a avut discuții cu Klaus Iohannis, dar nu a existat o propunere concretă.
„Au existat discuții, dar nu am ajuns la un rezultat concret. Nu era responsabilitatea premierului să propună strategia pentru o aeronavă prezidențială.”
Despre modul în care au fost cheltuite mijloacele de transport, nu știm, dar e bine de analizat cât de eficient a fost și dacă existau alternative.
Cheltuielile de deplasare ale lui Klaus Iohannis
În cele două mandate, Klaus Iohannis a cheltuit peste 113 milioane de lei pentru deplasări externe, echivalentul a aproximativ 23 de milioane de euro.
Primul mandat (2014-2019) etc
Ilie Bolojan a făcut publice costurile deplasărilor lui Klaus Iohannis, o acțiune apreciată.
Reacția politicienilor liberali arată un interes clar pentru clarificarea acestor cheltuieli.
Kelemen Hunor critică magnitudinea cheltuielilor de deplasare ale fostului președinte.
