Italia, Croația, Africa de Sud, Irlanda și Polonia reprezintă modele de inspirație pentru guvern, conform unei analize transfrontaliere despre sistemele de pensii, realizată de HotNews cu colaborarea publicațiilor din mai multe țări.
- Acest articol face parte din proiectul european PULSE, o inițiativă de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere. Contribuții din partea Adrian Vasilache – HotNews.ro (România), Marina Kelava – H-Alter.org (Croația), Maria Delaney – The Journal Investigates (Irlanda), Oscar Gimenez Fernandez – El Confidencial (Spania) și Tsvetelina Sokolova – Mediapool.bg (Bulgaria).
În Croația, deși guvernul a folosit țara ca argument pentru limitarea retragerilor financiare prin proiectul de lege privind pensiile private, situația diferă de afirmațiile oficiale din România, deoarece în Croația nu se aplică impozite. În România, însă, acestea sunt supuse impozitării.
În legislația românească, beneficiarii pot retrage până la 30% din fondurile acumulate în Pilonii II și III de pensii.
Modelul croat în sistemul de pensii
Reforma sistemului de asigurări sociale din Croația a fost demarată în 1999, având ca rezultat modificări majore în modul de finanțare a pensiilor viitoare, indică publicația H-Alter.org din Croația.
Sistemul croat de pensii se structurează pe trei piloni:
- pensii obligatorii bazate pe solidaritate intergenerațională (primul pilon),
- pensii obligatorii bazate pe economisire individuală cu capitalizare (al doilea pilon),
- pensii voluntare bazate pe economisire personală cu capitalizare (al treilea pilon).
Primii doi piloni sunt obligatorii, în vreme ce al treilea se bazează pe economisiri voluntare pentru pensii. Implementarea sistemului a fost începută la 1 ianuarie 2002.
„Rata totală de contribuție pentru pensii obligatorii (Pilonul I și II) este de 20% din salariul brut, din care 15% pentru Pilonul I și 5% pentru Pilonul II,” precizează sursa.
Doar 27% dintre croați economisesc în Pilonul III
Contribuțiile voluntare pentru Pilonul III pot fi modificate după preferință, fiind permisă participarea la mai multe fonduri. Statul oferă subvenții pentru aceste contribuții, acoperind 15% din suma depusă, până la un plafon de 99,54 de euro anual. Pentru a maximiza beneficiile, se recomandă contribuții anuale de 663,61 de euro, explică jurnaliștii croați.
Potrivit datelor din 2024, doar 27% dintre lucrătorii croați economisesc în Pilonul III, în total 463.365 de persoane, reprezentând 12% din populație.
În Pilonul II, pensiile pot fi plătite prin: beneficii pe toată durata vieții sau plăți periodice și unice (15%).
În Pilonul III, pensiile din economiile voluntare pot fi accesate cel mai devreme la vârsta de 55 de ani (50 de ani dacă înscrierea s-a făcut înainte de 2019), indiferent dacă se află în activitate sau pensionar. Se permite, de asemenea, o plată unică de maximum 30% din fondurile totale din cont.
Situația în Irlanda: Exonerare fiscală pentru sume forfetare de până la 200.000 de euro
Irlanda a fost menționată în explicațiile guvernamentale. Aici, majoritatea cetățenilor pot beneficia de pensie de stat la atingerea vârstei standard de pensionare, în prezent 66 de ani.
În afara pensiei publice, 67% dintre angajați beneficiază de un sistem de pensii ocupationale, conform datelor din decembrie 2024 ale Oficiului Central de Statistică (CSO).
Majoritatea pensionarilor au doar o pensie profesională (69%), în timp ce 11% au doar una privatizată, iar 21% le dețin pe ambele.
Sistemele private de pensii au contribuit în funcție de schema angajatorului, iar taxele sunt variabile. Există facilități fiscale pentru contribuțiile la aceste fonduri, în funcție de vârstă.
Veniturile din pensiile private sunt supuse impozitării ca orice alte venituri, cu excepția anumitor plăți, precum sumele forfetare la pensionare, reglementate diferit.
Persoanele pot beneficia de o scutire de până la 200.000 de euro pentru sumele forfetare primite la pensionare, toate fiind incluse în această limită. Impozitul se aplică pentru sumele ce depășesc această valoare, după cum urmează:
- Sumele între 200.001 € și 500.000 € sunt impozitate cu 20%.
- Sumele peste 500.000 € sunt impozitate cu 40%.
Pensiile publice, contributive și necontributive, sunt impozitate conform legislației fiscale, cu anumite excepții.
Situația în Spania: Retragerile de o singură dată pot genera obligații fiscale semnificative
În Spania, la sfârșitul anului 2024, existau 10,2 milioane de conturi de participanți la fondurile de pensii private, conform datelor de la asociația Inverco. Numărul de utilizatori unici este estimat la opt milioane, întrucât un singur beneficiar poate avea mai multe conturi.
Plata integrală a economiilor de pensie se poate realiza la vârsta de 65 de ani. Retragerile pot fi totale sau parțiale, însă, din motive fiscale, se recomandă operațiuni periodice sau rente viagere.
Contribuțiile la planurile de pensii sunt deductibile din impozitul pe venit, dar toate sumele acumulând în fond (contribuții și câștiguri) se includ în baza de impozitare la retragere. Impozitul progresiv pe venit poate face ca retragerea unei sume mari să genereze taxe semnificative.
Nu există limite pentru perioadele de plată sau pentru tipurile de rente. Impozitarea acestor plăți se face în conformitate cu IRPF, iar pensiile publice, fie contributive, fie necontributive, sunt susținute de contribuțiile la sistemul de Securitate Socială, atât din partea angajatului, cât și a angajatorului.
Proiectul PULSE promovează colaborarea transnațională în jurnalism, fiind co-finanțat de Uniunea Europeană. În colaborare cu publicații din Europa, proiectul implică organizații media din Italia, Germania, Franța, Cehia, Austria, Grecia, Spania, Polonia, Bulgaria, Ungaria și alte state.
