Fiecare sarcină este unică, fiecare pacientă are particularitățile ei, iar recomandările generale din mediul online nu sunt aplicabile în toate cazurile. FOTO: Shutterstock
Toți am crezut că epoca în care femeile își pierdeau viața în timpul nașterii a trecut. În prezent, nașterea nu mai are loc nici în câmp, nici acasă, cu moașa satului. Astăzi, vorbim despre planul de naștere, travaliu asistat, monitorizarea fetală, anestezia epidurală și medici echipați cu ecograf. Mai mult, în social media și în ofertele spitalelor private, apar variante de nașteri prin hipnoză, nașteri în apă și promisiuni de experiențe „satisfăcătoare”.
De asemenea, nu mai asociem nașterea cu riscul mortalității. Cu toate acestea, realitatea este dureroasă: încă există femei care își pierd viața în timpul nașterii. Cazul recent al pacientei din Constanța reprezintă un semnal de alarmă: deși de cele mai multe ori procesul de naștere decurge fără complicații, acesta poate deveni imprevizibil, iar situația se poate deteriora rapid, de la normal la critic. Chiar și atunci când mama este tânără, sănătoasă și fără factori de risc.
Am discutat cu conf. dr. Anca Panaitescu, medic primar obstetrică-ginecologie și șef secție Obstetrică la Spitalul Filantropia din București, despre ce înseamnă, în realitate, o sarcină în anul 2025. Despre complicațiile ce pot apărea brusc, chiar și în cele mai „fiziologice” sarcini, despre riscurile reale, independent de planul de naștere sau alegerile personale. Și, mai ales, despre pericolul de a te baza pe experiențele influencerilor care promovează povești frumoase în loc de informații validate științific.
Total despre mame: Suntem în 2025, medicina a evoluat remarcabil, iar în România se înregistrează în continuare decese după naștere. Cum se explică?
Conf. dr. Anca Panaitescu: „În România, se nasc peste 110.000 de copii anual, iar mortalitatea maternă este, totuși, extrem de rară. S-au realizat progrese importante în reducerea mortalității materne.”
Am pornit de la cifre pe care mulți dintre dumneavoastră nu le cunosc, deoarece înainte de anii ’90 nu se discuta public despre mortalitatea maternă (fie prin avorturi realizate acasă, fie din cauza lipsei intervenției de cezariană – operație care salvează vieți). În trecut, țara noastră avea una dintre cele mai ridicate mortalități materne din Europa, iar treptat, prin creșterea numărului de nașteri în spitale, sistemul medical a asigurat monitorizare pentru majoritatea gravidelor, reducând astfel nașterile acasă.
De-a lungul timpului, mortalitatea maternă a scăzut continuu, trendul fiind în descendență. Desigur, cazurile speciale, precum cel de la Constanța, ne impresionează, dar acestea nu reprezintă normă în sistemul de sănătate. În cele mai multe situații, nașterile nu aduc complicații și evoluează normal. Însă, există situații în care, deși sarcina pare perfectă, fără factori de risc, pot apărea complicații imprevizibile.”
Citește continuarea interviului AICI.













