De 15 ani, jurnalistul Cristian Andrei relatează de la Congresele PSD. Ce a observat și ce a descoperit la cel mai recent eveniment.
„Nu plecăm, rămânem aici, însă mai în spate”, îmi șoptește un lider pesedist din vechea generație, mărturie vie că schimbările majore se realizează dificil. În față este promovată noua generație, tinerii.
Pe vremuri, buletinele de vot se numărau până dimineața
Au trecut peste 15 ani de la ultima organizare a unui Congres PSD cu suspans ridicat, cu o competiție reală de idei, figururi și funcții. Ultima dată a avut loc iarna anului 2010, când echipele lui Ponta și Geoană și-au numărat fiecare sufragiu până la ora 6 dimineața pentru a afla câștigătorul.
A fost ultima demonstrație de competiție internă. Ulterior, s-a trecut la „un nou stadiu de evoluție”, ca să utilizăm expresii tipice congregațiilor negociate, a căror conducere era deja stabilită înainte de începerea campaniei.
Vineri, 7 noiembrie 2025, cu discursuri și votare prin cod QR, alegerile interne s-au încheiat în mai puțin de trei ore, cu promisiunea de a tenta recâștigarea electoratului „gulerelor albastre”.
Atac la Bolojan: „Un miliard de euro”
Scena a fost diferită față de ultimele Congrese. A fost abandonat modelul american, în care liderul vorbea de pe o scenă centrală, în mijlocul delegaților. S-a optat pentru configurația clasică, cu scena plasată în față. Rezultatul? Participanții din spate au fost adesea preocupați de propriile discuții, mai degrabă decât de alocuțiuni, unele excesiv de lungi. Unul dintre vorbitorii despre discursurile președinților SUA remarca dificultățile de a capta atenția, chiar și pentru cei din cadrul partidului, într-o epocă dominată de ritmul rapid al TikTok.
Au fost rostite multe discursuri, cu fraze atent formulate:
- „Declar o ofensivă totală împotriva populismului, pentru că acesta nu a plătit până acum salarii” (Grindeanu)
- „Un oraș nu poate fi împărțit în părți care nu interacționează” (Băluță)
- „Să verificăm câți bani a primit Ilie Bolojan (n.r. în Bihor) de la guvern în ultimii patru ani. În total, un miliard de euro. Același premier vorbește astăzi despre dezmățul PSD” (Olguța Vasilescu)
Totuși, acțiunea politică nu a fost foarte abundentă.
Din sală, numeroși participanți au părăsit evenimentul cu un aer de nedumerire față de direcția pe care o urmează partidul. Oamenii au fost ușurați că s-a terminat rapid. Dacă direcția e incertă, cel puțin timpul a fost bine gestionat.
Zâmbetul lui Marian Neacșu
Privind la noua conducere, observi că „Gică Paris”, cum este poreclit în partid Gheorge Cârciu, deține poziția de vicepreședinte, iar Marian Neacșu, responsabil de conducerea Guvernului PSD, pare relaxat în mijlocul Ponta și Năstase.
Cârciu, care a pierdut alegerile în Diaspora, își laudă cel mai bun scor al PSD din ultimii ani. Se exprimă cu siguranță, prezentând înfrângerea ca pe o victorie.
Ascensiunea lui „Gică Paris” în poziția de vicepreședinte simbolizează rezultatul negocierilor și reflectă starea de pluralitate a partidului, cu avantajele și preocupările sale.
Jocuri de influență cu Darwin
Paul Stănescu a renunțat după mulți ani la funcția de secretar general pentru a face loc noii figuri de leadership: Claudiu Manda.
Moștenirea lui Stănescu este continuată prin Marius Oprescu, președintele PSD Olt, promovat la rangul de prim-vicepreședinte, și prin Gheorghe Cârciu, avansat la nivelul de vicepreședinte.
În același timp, un alt personaj din umbră, Marian Neacșu, urmărește cu umor evoluția, fiind vicepremier, lider al segmentului PSD din Guvern, și participând constant la decizii politice importante.
Familiarizat cu Năstase și Ponta și supraviețuitor până la Grindeanu, Neacșu face parte dintr-o elită politică discretă, dar cu influență considerabilă asupra politicii publice și deciziilor de miliarde. Nu acordă interviuri și nu aparține mediului televizat, fiind însă mereu în centrul puterii.
Scena Congresului îl are ca protagonist și pe partenera lui Neacșu, Silvia Mihalcea, deputată extrem de activă.
20 de vicepreședinți și 5 prim-vicepreședinți
Cârciu nu este singurul în această poziție. Succesiunea se face prin mutare. Bogdan Ivan a fost susținut de Radu Moldovan, lider influent la Bistrița, iar Mihai Tudose îl propune pe Iulian Chiriac pentru funcția de vicepreședinte.
„Nici funcția de vicepreședinte nu mi-o doream. Toți au primit câte o funcție, ca să fie toți fericiți. Congresul acesta a fost pentru a realiza acest lucru”, afirmă un membru al noii conduceri.
Sunt 20 de vicepreședinți aleși, însă influența lor este limitată. Nici cei cinci prim-vicepreședinți nu reprezintă o amenințare pentru Grindeanu.
Discuții despre alegerile din decembrie 2024
Există un element nedorit: modul în care Marcel Ciolacu a eșuat în turul al doilea al alegerilor din noiembrie 2024. Decizia de a acorda sprijin partidului pentru candidatul Simion continuă să fie motiv de discuții „off” între pesediști.
„Cum se poate face o analiză dacă cei care au decis sunt tot în funcție? Cine a fost responsabil, cine a suportat consecințele?”, întreabă un membru simplu, venit din teritoriu. Mulți știu de ce Marcel Ciolacu a ratat finala prezidențială.
Ciolacu, sacrificiul ceremonial
Fostul premier pare resemnat. Marcel Ciolacu a fost poziționat în partea stângă a scenei, departe de Mircea Geoană, încercând să evite orice apropiere. A ocupat un loc lângă Dragoș Benea, europarlamentar, și lângă fostul său colaborator, Paul Stănescu.
În partea dreaptă au fost amplasați ceilalți foști lideri: Adrian Năstase și Victor Ponta. În proximitatea lor au stat Marian Neacșu și Vasile Dîncu.
Ciolacu a fost nevoit să suporte cu stoicism toate discursurile despre un „PSD reunit și aproape de cetățeni”.
În politică, motivația puterii constă în 1% aspecte inovatoare și 99% referințe la eșecurile predecesorilor.
Negrescu: Lista neagră a extremiștilor a fost începută de noi, social-democrații
În centru se află tabăra câștigătoare. Sorin Grindeanu este prins între alianța cu Claudiu Manda și Olguța Vasilescu, reprezentând noua forță a partidului.
Victor Negrescu, considerat un tânăr promotor, a fost singurul vicepreședinte să se axeze pe pericolul extremismului și a menționat inclusiv despre Simion, împărtășind temeri legate de această amenințare.
„Nu este un moment de sărbătoare”, afirmă europarlamentarul Negrescu, evidențiind că mulți lideri PSD figurează pe lista neagră a extremiștilor. Aceasta a fost o temă veche a partidului, încă din timpul lui Ion Iliescu, combaterea extremismului fiind abandonată în ultimii ani.
Grindeanu: „Să nu căutăm aprobare de la cei care ne urăsc visceral”
Grindeanu, Manda, Firea și Pucheanu critică aripa liberală a guvernului, pe premierul Bolojan și pe aliații de dreapta.
Într-o declarație de curaj pentru partid, Grindeanu declară că intenționează să depășească etapa de „politică timidă” și să devină activ, fără ezitări în fața „criticilor de dreapta”.
„Să nu căutăm aprobarea celor care ne urăsc visceral”, afirmă Grindeanu, impunând o limită clară pentru orice măsură guvernamentală, care trebuie aprobată și de PSD.
Este o temă de tradiție în partid, așa cum demonstra și Adrian Năstase, insistând pe ea. În prezent, Grindeanu a făcut o mișcare simbolică: a eliminat din Statutul partidului referirea la „progresist”, precum și explicitarea numelui lui Soros, și a uitat-o pe Victoria Stoiciu din conducere.
PSD încearcă să refacă legătura cu „gulerii albaștri”
Atacurile la adresa guvernului sunt frecvente, iar liderii PSD manifestă satisfacție în criticarea USR și a lui Ilie Bolojan.
„Primarii sunt aproape de DNA. Din cauza lui Bolojan, au făcut cheltuieli pentru care pot fi anchetați. E o situație gravă, primarii au ajuns să nu-l mai suporte pe Bolojan”, explică un participant la Congres.
Evenimentul se încheie cu retragerea liderilor, care discută următoarele pași, inclusiv în cadrul guvernului.
Președintele nou ales trebuie să restaureze partidul și să readucă în atenție valorile social-democrate. Grindeanu vizează reconectarea cu segmentul „gulerelor albastre”, reprezentate de angajați, muncitori și sindicaliști, precum și revitalizarea acestora.
Primul test este programat peste o lună, odată cu alegerile locale din Capitală.
