Curtea Constituțională a României (CCR) examinează miercuri sesizările privind neconstituționalitatea legii ce modifică sistemul de plată a pensiilor private.
Legea, aprobată de Parlament în luna octombrie, impune restricții stricte pentru retragerea fondurilor din conturile individuale de pensii private. Astfel, participanții nu mai pot realiza retrageri totale din economiile acumulate la momentul pensionării, ci doar plăți parțiale – maximum 30% din valoarea totală a fondului – restul urmând să fie distribuit eșalonat, pe o durată minimă de opt ani.
Excepțiile de la reguli
Excepție de la aceste reglementări fac persoanele diagnosticate cu afecțiuni oncologice. În celelalte cazuri, legea prevede o plată lunară, similară sistemului public, dar fără posibilitatea de retragere totală a fondurilor.
Criticii legii argumentează că modificările limitează dreptul de proprietate asupra sumelor acumulate și pot fi interpretate ca o „naționalizare ascunsă” a fondurilor private.
Susținătorii proiectului de lege afirmă că această măsură este esențială pentru garantarea sustenabilității economiilor pe termen lung și pentru prevenirea epuizării rapide a fondurilor după pensionare.
Sesizări depuse la CCR
Înalta Curte de Casație și Justiție a reclamat faptul că legea încalcă principiile constituționale referitoare la dreptul de proprietate și libertatea contractuală, întrucât fondurile din sistemul de pensii private reprezintă contribuții individuale, iar statul nu poate decide unilateral modul de utilizare al acestora.
Partidul AUR a depus, de asemenea, o sesizare, acuzând că actul normativ reprezintă o intervenție nejustificată a statului în administrarea fondurilor private și un „precedent periculos” pentru economiile românilor.
