Inflația reprezintă fenomenul economic prin care valorile bunurilor și serviciilor se majorează în timp, determinând reducerea puterii de cumpărare a monedei. Economiștii o definesc ca o creștere generalizată a prețurilor. Însă, de la teorie la practică, există diferențe, deoarece Institutul Național de Statistică (INS) indică o inflație anuală sub 10%. În realitate, însă, anumite prețuri s-au dublat sau au înregistrat creșteri între 50-70%, după cum a relatat Gândul.
Pe scurt, consumatorii pot cumpăra acum mai puține articole cu aceeași sumă comparativ cu anul anterior, chiar și cu o creștere de doar 10%. În plus, inflația contribuie la prosperitatea bugetului statului, deoarece cu cât un produs este mai scump, cu atât încasează mai mult TVA.
România este încă prinsă între o inflație care s-a „ameliorat” ușor și dificultățile cotidiene resimțite de populație, atunci când observă prețurile la alimente, energie, chirie și transport. Deși datele oficiale de la INS indică o scădere a inflației la 9,8% în octombrie 2025, față de 9,9% în septembrie, nivelul real al prețurilor din magazine și din facturi arată că traiul zilnic a devenit pentru mulți o constantă luptă pentru supraviețuire.
Diferențe între statisticile oficiale și opinia BNR
Banca Națională a României a optat pentru menținerea ratei dobânzii principale la nivelul de 6,5%, pentru a asigura stabilitatea economică și a controla presiunile generate de inflație. Conform datelor INS, comparativ cu octombrie anul trecut, prețurile generale au crescut cu aproape 10%. Potrivit celei mai mari creșteri, facturile de energie electrică au urcat cu peste 72% după eliminarea plafonării, în timp ce tarifele la transport și chirii au crescut cu peste 10%. Este anticipată o reevaluare a prognozelor BNR, în care inflația va fi estimată a fi mai mare decât cea inițial previzionată.
Inflația în statistică, prețurile reale în continuă creștere
Majorările de prețuri nu încetează, în special pentru alimentele esențiale. Pâinea, un aliment de bază pentru mulți, s-a scumpit cu aproximativ 10%, în timp ce cafeaua a devenit un lux, cu o creștere de aproape 20%. Chiar și produsele alimentare care s-au ieftinit, precum cartofii sau legumele de sezon, nu reușesc să compenseze creșterile semnificative din obiceiul de cumpărături, indicând faptul că inflația persistă și că urmează luni de scumpiri suplimentare.
Guvernul Bolojan a reiterat că măsurile de austeritate au fost adoptate pentru a restabili stabilitatea bugetară, însă pentru populație aceste măsuri s-au tradus în reducerea salariului disponibil și creșterea costurilor facturilor. În prezent, oficialii promit că nu vor majora taxele în anul următor și sunt încrezători în redresarea economică a țării, însă pentru cetățeni, realitatea este cu totul diferită: prețurile se majorează lunar, serviciile devin mai costisitoare, iar economia pare blocată între statisticile oficiale și cotidianul de pe teren.
AVERTIZAREA AUTORULUI:
Informațiile recente indică faptul că inflația nu scade, ci continuă să înregistreze creșteri
Cele mai recente date arată o creștere continuă a prețurilor, cu cele mai ridicate scumpiri evidențiate de Institutul Național de Statistică.
