Documentul evidențiază că, dacă lockdown-ul ar fi fost implementat cu o săptămână mai devreme, în martie 2020, numărul deceselor din primul val ar fi fost redus aproape la jumătate – aproximativ 23.000 de vieți salvate.
Raportul raportat de The Independent descrie atmosfera din Downing Street ca fiind „toxică și agitată”, caracterizată prin conflicte interne și influența destabilizatoare a lui Dominic Cummings, principalul consilier al prim-ministrului. Cultura organizației era marcată de teamă și lipsă de încredere, iar opiniile unor oficiali, în special ale femeilor, erau frecvent ignorate. În locul unei conduceri ferme și coerente, deciziile erau amânate sau modificate zilnic, facilitând răspândirea rapidă a virusului.
Pericolul situației, minimalizat
Prim-ministrul Boris Johnson este criticat pentru că nu a realizat gravitatea situației în primele săptămâni, fiind convins că pandemia „nu va avea un impact major”. Această atitudine optimistă a condus la întârzierea măsurilor de distanțare socială și auto-izolare, ceea ce a făcut inevitabilă adoptarea unui lockdown total pe 23 martie 2020. Ancheta relevă că, dacă restricțiile ar fi fost aplicate mai devreme, perioada de izolare ar fi putut fi mai scurtă sau chiar evitată.
Raportul analizează și alte decizii controversate. Programul „Eat Out to Help Out”, lansat în vara anului 2020 pentru a susține restaurantele, a fost conceput fără consultarea experților și a subminat mesajele privind sănătatea publică. De asemenea, tentativele guvernului de a relaxa regulile de crăciun au generat „speranțe false” care au fost ulterior anulate, inducând confuzie și frustrare.
Un alt episod criticat este incapacitatea guvernului de a menține continuitatea conducerii după ce Johnson a fost internat cu COVID-19. Dominic Raab, desemnat să preia atribuțiile, nu avea un plan clar, iar raportul subliniază că nu era clar cum ar fi fost gestionate deciziile dacă prim-ministrul ar fi fost indisponibil mai devreme sau dacă s-ar fi recuperat.
Guvernul din Regatul Unit a reacționat „nepregătit și târziu”
Baronessa Heather Hallett, președinta anchetei, a concluzionat că toate cele patru entități guvernamentale din Regatul Unit – Anglia, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord – au reacționat „neglijent și cu întârziere” și nu au reușit să aprecieze în întregime amploarea amenințării sau urgența măsurilor necesare. Ea a subliniat că liderii au fost puși în situații extrem de dificile, dar lipsa de pregătire și coordonare a determinat un răspuns ineficient.
Raportul face parte dintr-o anchetă detaliată, care a audiat peste 160 de martori, inclusiv pe Boris Johnson, Dominic Cummings și Matt Hancock. Vor fi publicate în curând concluzii suplimentare referitoare la vaccinuri, impactul asupra copiilor și tinerilor, precum și răspunsul economic la pandemie.
Reacțiile din partea oficialilor politici au fost rapide. Liderul opoziției, Sir Keir Starmer, a afirmat că Regatul Unit trebuie să fie pregătit „dintr-o poziție de reziliență națională” pentru următoarea criză, subliniind că multe servicii publice, inclusiv NHS, nu și-au revenit complet după pandemie.
