De câțiva ani, un proiect istoric, Coridorul Central, a revenit în atenție în Europa de Est ca o oportunitate esențială pentru stabilirea unei rute comerciale durabile, ca urmare a creșterii tensiunilor din Orientul Mijlociu și a conflictului dintre Rusia și Ucraina. Disrupțiile în comerțul mondial pe traseele tradiționale au fost generate de aceste crize, iar la nivel regional, ruta transmodală ar putea reduce dependența de gazul rusesc. Recent, ministrul de Externe Oana Țoiu a reluat negocierile diplomatice cu Turkmenistanul pentru un parteneriat strategic. Totuși, specialiștii consideră că, din cauza problemelor structurale și lipsei unei viziuni clare, România are șanse reduse să fie inclusă în acest proiect, în timp ce alte două țări vecine, în special Turcia, devin tot mai influente ca lideri economici regionali.
România poate deveni mai independentă din punct de vedere energetic, precum și un furnizor de securitate energetică în zonă și un punct de tranzit pentru resursele din bazinul Mării Caspice, datorită acestui proiect denumit Coridorul Central sau Coridorul Mării Negre – Mării Caspice.
2022 – România reia discuțiile cu Turkmenistanul, Georgia și Azerbaidjanul, cu sprijinul Uniunii Europene
Interesul pentru acest proiect amplu, inițiat oficial încă din 2011, a fost reaprins în 2022, în contextul invaziei Ucrainei de către Federația Rusă. Astfel, oficialii români au anunțat că s-au reluat negocierile pentru un proiect deosebit de important început în 2011 între România și Turkmenistan, cu participarea Georgiei, Azerbaidjanului și sprijinul UE. Liderii de state, miniștrii de externe, inclusiv români, oficiali europeni, toți susțin această inițiativă. Coridorul central va facilita transportul de energie și mărfuri din bazinul Mării Caspice către vestul Europei, fiind susținut și de fostul ministru al Economiei, Florin Spătaru.
Beneficiile cheie ale Coridorului Central pentru România
Dezvoltarea acestui acord ar putea amplifica rolul României în facilitarea comerțului eurasiatic. Infrastructura portuară de la Marea Neagră a țării poate funcționa ca o poartă de intrare și ieșire pentru mărfuri destinate și provenind din Azerbaidjan, Turkmenistan și alte state din bazinul Mării Caspice, conform relatărilor din presa de atunci.
Afluența crescută de schimburi comerciale va impulsiona creșterea economică în domeniul portuar, logistic și în sectoarele serviciilor conexe. În plus, extinderea conectivității contribuie la strategia mai amplă a României de a deveni un actor principal în infrastructura europeană de transport și logistică. Această colaborare evidențiază potențialul de a crea parteneriate reciproce avantajoase pentru consolidarea conexiunilor și creșterea prosperității în întreaga Eurasie, conform informațiilor oficiale.
Pe măsură ce procesul de implementare avansează, se anticipează că va stimula noi dinamici în comerț, infrastructură și cooperare regională, stabilind un precedent pentru extinderea acestei inițiative în zona Mării Caspice și a Mării Negre.
2023 – Forumul Marii Caspice și Mării Negre organizat la Constanța
Pe 7 aprilie 2023, la Constanța, a avut loc Forumul Mării Caspice – Mării Negre, eveniment coordonat de Ambasada Kazahstanului în România și de organizația operatorilor Portului Constanța, reunind, conform organizatorilor, cei mai importanți operatori de transport din Kazahstan, Georgia, Azerbaidjan și România.
La întâlnirea de la Constanța au participat peste 70 de companii portuare, precum și reprezentanți ai companioi de stat și private din Kazahstan, Georgia, Azerbaidjan și Moldova, inclusiv porturile Aktau, Baku, Batumi, precum și operatori de tren din Georgia și Kazahstan, și reprezentanți diplomatici ai acestor țări la București. În viitor, este planificată semnarea unui acord internațional de conexare între Marea Caspică și Marea Neagră, la București, reprezentând un pas semnificativ pentru România.
- Într-un avanpost pentru conectivitate regională, Azerbaidjan, Turkmenistan, Georgia și România intenționează să oficializeze, printr-un acord interguvernamental, ruta de transport «Marea Caspică – Marea Neagră» în cursul acestui an, anunța în 2004 Azernews.
Portul internațional din Baku, unul din pilonii principali ai Coridorului Central. Foto: Azernews.com
Conexiunea Marea Caspică – Marea Neagră va fi semnată la București, în 2024, anunțau sursele
Inițiativa urmărește simplificarea și eficientizarea circulației de mărfuri între Marea Caspică și Marea Neagră, facilitând integrări mai strânse cu piețele europene, conform analiștilor. Crearea unei rute internaționale de transport «Marea Caspică – Marea Neagră» reprezintă o etapă semnificativă în cooperarea regională și integrarea economică a Azerbaidjanului, Turkmenistanului, Georgiei și României, precum și o consolidare a poziției acestor țări în rețeaua comercială globală, afirmau experții de la Digi24.
Prin valorificarea avantajelor geografice și investițiile în infrastructură, aceste state sunt pregătite să creeze oportunități economice noi, să stimuleze creșterea economică și stabilitatea regională.
Istoria proiectelor energetice nereușite ale României: Nabucco, Coridorul Verde sau Getica
Analizele Azernews evidențiază beneficiile pentru toate țările implicate. Azerbaidjan poate câștiga semnificativ din ruta «Marea Caspică – Marea Neagră», iar România, de asemenea, are potențial. Însă, din cauza lipsei unui acord semnat, proiectul pentru Culoarul Mării Negre – Mării Caspice nu a fost finalizat încă. De altfel, România are o tradiție în inițiative energetice mari, precum vechiul proiect Nabucco, Coridorul Verde sau proiectul Getica, toate având un istoric de implemente rareori de succes.
Ianuarie 2025 – Coridorul Central menționat de Călin Georgescu. Critici din presă asupra planului suveranist
În contextul acestei inițiative, fostul candidat la președinție, Călin Georgescu, a afirmat că:
„Suntem la granița Mării Negre, dar dacă privim mai departe, vedem legături cu Marea Caspică, Iran, Irak, Golful Persic și Marea Roșie. Aceasta ne oferă o poziție strategică extrem de avantajoasă”, a spus Georgescu într-un interviu pentru Gândul, în care a evidențiat potențialul acestei poziții pentru România.
22 septembrie 2025 – Oana Țoiu reia discuțiile cu oficialii azerei despre Coridorul Caspic
Pe 22 septembrie 2025, ministrul de Externe, Oana Țoiu, a avut întâlniri de înalt nivel cu oficialii Azerbaidjanului, evidențiind importanța extinderii cooperării economice, energetice și strategice, inclusiv prin proiecte comune în domeniul energiei verzi, în contextul Coridorului Central.
„Ministrul Azerbaijaniei, Jeyhun Bayramov, a avut discuții cu ministrul român, Oana Țoiu, în cadrul sesiunii ONU, subliniind relevanța creșterii cooperării în sfera securității energetice, diversificării economice și a colaborărilor în agricultură și turism. S-au discutat și avantajele strategice ale consolidării parteneriatului pentru Coridorul Central”.
Ministrul de Externe și delegația din Azerbaidjan. Foto: MAE
Într-o declaratie ulterioară, Oana Țoiu a afirmat:
„Voi susține un proiect mai amplu. România nu se limitează la Marea Neagră, ci vizează și conexiunea cu Marea Caspică. Îmi propun să creez un culoar între Marea Neagră și Marea Caspică, care va putea include și China, pentru asigurarea unui acces mai facil către Mediterană. Aceasta înseamnă diplomație activă”. A subliniat astfel potențialul strategic al inițiativei pentru România.
De această dată, spre deosebire de abordările anterioare, presa specializată nu mai ironizează acest mega-proiect, ci îl consideră o oportunitate importantă pentru România. Pentru ministrul de Externe, reprezintă o șansă de imagine excelentă. Cu toate acestea, economistul Mircea Coșea, într-o analiză pentru Gândul, afirmă că, din cauza mai multor obstacole, șansele ca proiectul să fie concretizat de România sunt reduse.
Mircea Coșea: Proiectul e foarte promițător, dar dificil de realizat. Reînvierea unui proiect fiabil este o posibilitate
Sursă foto: Mircea Coșea/captură Digi 24
„Deocamdată, nu am suficiente informații ca să fiu optimist în privința fezabilității acestui proiect, care durează de mult timp și are multiple provocări. Teoretic, este un plan foarte ambițios, menit să sprijine economia regională. Însă, nu vom putea atinge independența energetică, deoarece aceasta rămâne un ideal. Independența energetică reprezintă o destinație ideală”, a comentat expertul pentru Gândul, adăugând că capacitatea României de a fi inclusă în astfel de inițiative este limitată de mai mulți factori.
Trei condiții esențiale pentru integrarea României în Coridorul Caspic
Mircea Coșea a evidențiat principalele vulnerabilități ale țării noastre în această perspectivă, astfel:
- Un astfel de proiect de amploare necesită cel puțin trei elemente fundamentale. În primul rând, o strategie clară privind politica energetică pe termen lung. România nu dispune de o astfel de strategie și se zbate de mult timp pentru acces la resursele de gaze din Marea Neagră, fără succes. Trebuie să privim lucrurile în perspectivă și să planificăm pentru viitor. Dacă nu avem o viziune coerentă, e dificil de a realiza astfel de proiecte.
- Al doilea aspect important este existența unei posibilități reale de finanțare. Aceasta devine problematică în condițiile actuale ale României.
- În al treilea rând, logistica proiectului trebuie să fie bine definită. E nevoie de modalități eficiente de transport, fie pe conducte, fie prin alte mijloace.
- Fără aceste elemente, proiectul riscă să rămână doar la nivel de intenție.
„România nu are o strategie națională clară în domeniul energetic, ci acționează adesea reactive”
„Nu trebuie să ne mai amăgim, România nu este o țară atractivă din punct de vedere investițional, deoarece nu are o strategie coerentă. Pentru a avansa, este nevoie de o abordare bine definită, cu măsuri concrete pentru crearea unui mediu favorabil investițiilor. Fără o politică clară, șansele ca acest proiect să devină realitate sunt reduse”, a explicat economistul Mircea Coșea într-un interviu pentru Gândul. El adaugă că țara trebuie să își clarifice mai întâi planurile și să se organizeze pentru a putea participa la astfel de inițiative.
- Este dificil să speri la rezultate dacă nu se stabilesc în prealabil obiective concrete și măsuri precise.
- De asemenea, țara trebuie să creeze un cadru legislativ și logistic stabil, pentru a putea susține astfel de proiecte de anvergură, pentru a nu fi din nou blocat de scandaluri și tergiversări.
- Fără un angajament clar, proiectele mari rămân doar idei.
„Nu ne putem aștepta la miracole”
Nu trebuie să ne amăgim cu gândul că România este o atractivitate pentru investiții, deoarece nu este. Este nevoie să înțelegem realitatea și să nu ne așteptăm la miracole.
