Bolile cardiovasculare continuă să fie principalele cauze de mortalitate în România, iar mulți pacienți consultă medicul doar atunci când simptomele devin evidente sau severe. Nivelul crescut al colesterolului și hipertensiunea nu generează întotdeauna durere, iar când disconfortul devine semnificativ, afecțiunile cardiace sunt deja în forme avansate. Într-o discuție extinsă cu publicația HotNews, dr. Nicolae Florescu, medic primar cardiolog specializat în cardiologie intervențională la Spitalul MedLife Polisano, cu experiență vastă în coronarografii și proceduri minim invazive salvatoare de vieți, explică importanța analizelor simple, testelor genetice și monitorizării periodice după vârsta de 40 de ani, adesea mai valoroase decât intervențiile complexe. „Ateroscleroza reprezintă un proces continuu. Necesară este intervenția la timp pentru a preveni consecințele cele mai grave“, afirmă specialistul.
Când „îmbătrânește“ sistemul vascular și care sunt simptomele care nu trebuie ignorate
Discuția cu HotNews il surprinde pe dr. Nicolae Florescu în sala de angiografie, în timpul unei coronarografii – investigația standard pentru evaluarea arterelor coronare, considerată „metoda de referință în diagnosticarea și determinarea severității stenozelor coronariene“. Deși pacientul are 70 de ani, medicul subliniază că, în ultimii ani, profilul publicului pentru investigații vasculare s-a modificat, fiind din ce în ce mai frecvent întâlnit pe tineri care necesită diagnosticări și tratamente de cardiologie intervențională.
„Nu doar persoanele de 60-70 de ani suferă de cardiopatie ischemică. Crește numărul tinerilor, mai ales cei cu diabet, colesterol ridicat, fumători, persoane sedentare sau cu istoric familial de afecțiuni cardiace“, evidențiază dr. Florescu. Semnul principal al bolii? Durerea retrosternală, „o senzație de apăsare în piept, care poate iradia în umeri, brațe sau la baza gâtului, apărând la efort și ameliorându-se la odihnă sau administrarea de nitroglicerină“. Alți indicatori de alarmă includ oboseala inexplicabilă, dificultatea de respirație la efort și scăderea rezistenței fizice.
Ce analize trebuie efectuate de către adulții peste 40 de ani pentru sănătatea inimii
„Procesul de „îmbătrânire vasculară“ poate surveni înainte de îmbătrânirea generală, fiind posibil ca vârsta vaselor de sânge să fie mai avansată decât cea cronologică. Factori precum fumatul, dieta nesănătoasă, sedentarismul sau diabetul pot accelera acest proces. Vârsta biologică a vaselor nu este însă obligatoriu să corespundă cu cea cronologică“, subliniază cardiologul.
„Ateroscleroza este un fenomen de îmbătrânire care depinde și de stilul de viață – cât de devreme sau târziu se manifeste. Predispoziția genetică nu poate fi influențată, însă factorii modificabili pot fi controlați“, adaugă specialistul.
În lipsa simptomelor, un adult peste 40 de ani trebuie să realizeze anual profil lipidic complet: colesterol total, LDL („colesterolul rău“), HDL („colesterolul bun“), trigliceride, glicemie, hemoglobină glicozilată, funcție renală și hepatică, hemogram, electrocardiogramă și ecocardiografie. „Aceste analize de bază ne indică riscul cardiovascular chiar și înainte de debutul simptomelor“, explică dr. Florescu. Pentru cazuri speciale, se pot efectua și teste avansate, cum ar fi apolipoproteinele, utile pentru evaluarea dislipidemiei complexe.
Impactul testelor genetice asupra longevității sănătoase
Recent, testarea genetică a cunoscut o dezvoltare semnificativă, iar proiectele precum Longevity 100+ din cadrul rețelei MedLife permit identificarea predispozițiilor genetice la boli grave – oncologice, metabolice și cardiovasculare.
„Testarea genetică nu este doar o modă, ci o direcție către prevenție. Ajută la conștientizarea modului în care ne naștem și cum trebuie să ne îngrijim. O predispoziție genetică trebuie să ne motiveze pentru monitorizare atentă și pentru efectuarea screening-urilor științifice“, subliniază dr. Florescu.
Odată cu testarea genetică, sunt disponibile și scoruri de risc cardiovascular online, utilizate pe scară largă în cardiologia actuală. „Acestea se bazează pe studii epidemiologice extinse. Sunt relevante statistic, dar evoluția ulterioară depinde de stilul nostru de viață și de măsurile pe care le luăm“, precizează specialistul.
Fără o predispoziție genetică favorabilă, stilul de viață devine determinant. Fumatul, colesterolul ridicat, hipertensiunea netratată și diabetul neegalat pot accelera ateroscleroza. „Trebuie să vedem ateroscleroza ca pe un proces în derulare. Fără intervenție, fie medicamentosă, fie prin modificări ale stilului de viață, boala evoluează, fapt ce poate duce la evenimente cardiovasculare majore precum angina instabilă, infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral“, avertizează dr. Florescu.
Indicatii pentru coronarografie
Coronarografia nu este o investigație de screening, ci se recomandă exclusiv în cazul simptomelor sugestive sau testărilor neinvazive anormale. „Stenozele sub 50% pot fi gestionate medicamentos, în timp ce cele peste 70% necesită tratament medicamentos combinat cu intervenții minim invazive (balon și stent) sau, în anumite situații, intervenție chirurgicală de tip bypass“, explică medicul.
Tipul tratamentului se stabilește în funcție de localizarea stenozelor, severitatea, prezența diabetului sau afecțiunilor renale și funcția de pompă a inimii.
Proceduri minim invazive care pot transforma vieți: TAVI, angioplastie, aterectomie
Avansul în cardiologia intervențională a fost semnificativ în ultimele decenii. Un exemplu este TAVI – înlocuirea valvei aortice percutan, fără chirurgie deschisă, o procedură praticată și de dr. Nicolae Florescu. „Aceste tratamente sunt minim invazive, recuperarea fiind rapidă, iar impactul asupra calității vieții extrem de mare. Un pacient cu stenoză aortică severă poate fi mobilizat a doua zi și externat în trei zile, reluarea activităților normale fiind imediată“, detaliază specialistul.
Pacienții cu stenoze coronariene calcificate sever pot beneficia de aterectomie – rotativă, orbitală sau prin litotriție intravasculară. „Se șlefuiește și se fracturază placa de aterom folosind microturbine sau ultrasunete, pentru a permite implantarea eficientă a unui stent“, explică dr. Florescu.
Statinele: mituri versus realitate
Unul din cei mai importanți factori de risc cardiovascular este nivelul crescut al colesterolului. Medicii întâmpină încă rezerve față de statine – medicamentele principale pentru reducerea colesterolului – însă aceste preocupări sunt adesea nejustificate.
„Statinele sunt printre cele mai eficiente medicamente în încetinirea progresiei aterosclerozei, în special în cazul arterelor coronare. Beneficiile sunt demonstrate pe sute de mii de pacienți. Deși orice tratament necesită supraveghere, miturile legate de afectarea ficatului sau musculară sunt, în marea lor majoritate, nefondate“, subliniază dr. Florescu.
Mai mult, diferența între un pacient tratat corect cu statine și unul netratat se observă clar în coronarografie, unde vasele de sânge ale celui tratat sunt mai sănătoase. „Văd diferențe evidente în aspectul vaselor lui, comparativ cu cele ale pacientului care a refuzat medicamentele“, adaugă medicul.
Mulți pacienți evită statinele și folosește în schimb suplimente alimentare pentru reglarea colesterolului, însă aceste alternative nu sunt reglementate ca medicamente și lipsesc date științifice solide privind eficacitatea. „Suplimentele precum uleiul de pește sau calciul pot avea efecte nedorite dacă sunt administrate fără control. Nu le pot înlocui pe statine și, în studii mari, nu au demonstrat beneficii semnificative“, atenționează specialistul.
Valoarea dispozitivelor smart pentru măsurarea rigidității arteriale
Dispozitivele inteligente au câștigat popularitate în ultimii ani, promițând evaluarea rigidității arteriale sau a vârstei vaselor de sânge. „Din punct de vedere științific, metodele acestor dispozitive nu sunt încă validate complet. Ele pot oferi informații despre frecvența cardiacă sau alte funcții, dar nu ne putem baza pe măsurarea rigidității arteriale prin aceste instrumente“, explică medicul.
Pe plan clinic, rigiditatea arterială este doar un indicator secundar al aterosclerozei. Analizele clinice, ecocardiografia și testele neinvazive pentru ischemia miocardică sunt mult mai relevante în evaluarea cardiovasculară.
***
Se pot consulta alte materiale informative despre sănătate în secțiunea dedicată.
