Fostul premier al Greciei din cadrul Syriza și fostul său ministru de Finanțe au reluat un conflict de lungă durată din perioada critică din 2015, când Grecia era pe punctul de a ieși din zona euro, într-o criză financiară profundă, conform publicațiilor Kathimerini și Politico.
Dacă troica creditorilor Greciei (Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană și FMI) ar fi fost întrebată despre „cea mai mare realizare” a sa în timpul perioadei de austeritate din Grecia, „ar fi răspuns Alexis Tsipras”, a afirmat marți Yanis Varoufakis, fostul ministru de Finanțe al țării, într-un interviu pentru postul public de televiziune ERT.
Varoufakis – cunoscut pentru pozițiile sale critice la adresa austerității, actual fondator al partidului de centru-stânga anti-establishment Mera25 – a răspuns astfel atacurilor lansate de fostul său șef, fostul premier Alexis Tsipras, în autobiografia sa, „Ithaki” (Itaca), menționează ediția în limba engleză a Kathimerini.
Varoufakis, fost membru al guvernului Tsipras în perioada dificilă a anului 2015, și-a exprimat întotdeauna opoziția față de acordul impus Greciei de către creditorii europeni și față de politica conciliantă adoptată de executivul controlat de Syriza, care inițial s-a opus măsurilor de austeritate.
Pe de altă parte, Tsipras dă semne că se pregătește să înființeze un nou partid, după ce a demisionat din funcția de deputat și a părăsit Syriza.
Regretele lui Varoufakis
Tsipras „le-a oferit troicii totul, iar aceștia au dorit să-l pedepsească. Nu au dorit doar semnarea memorandului, ci și să-l umilească”, a precizat Varoufakis pentru ERT, adăugând că Tsipras a continuat, prin referendum din vara anului 2015, să „transforme un „nu” într-un „da”.”
Varoufakis a continuat să-l critice pe Tsipras pentru respingerea ideii sale privind un sistem paralel de plăți, în cazul în care negocierile cu creditorii eșuau și Grecia părăsea zona euro, considerând că această idee presupunea pur și simplu emiterea de „bonuri” în loc de pensii și salarii.
„Era o soluție inovatoare pentru a menține lichiditatea internă”, a susținut Varoufakis.
Analizând scurtul său mandat, din ianuarie până în iulie 2015, Varoufakis a recunoscut că a făcut „greșeli de comunicare”. El a menționat că cea mai mare regretare a sa a fost semnarea acordului din 20 februarie 2015 cu Eurogrupul miniștrilor de finanțe din zona euro, care oferea Greciei o prelungire de patru luni a programului de salvare financiară.
Tsipras, a afirmat el, „a exploatat” această prelungire pentru a semna ulterior un nou plan de austeritate în aceeași an.
Varoufakis și-a exprimat, de asemenea, dezamăgirea pentru faptul că a acceptat să participe la o ședință foto pentru o publicație franceză, alături de soția sa, în casa lor luxoasă din Atena, în plină criză, decizie criticată de opinie publică.
Tsipras „este interesat să devină prim-ministru – este de înțeles”, a comentat Varoufakis.
„Mai mult o vedetă decât un economist”
Tsipras și-a lansat luni autobiografia, în care revine asupra perioadei în care Atena se confrunta cu grave probleme financiare și îl critică dur pe fostul său ministru de Finanțe, Yanis Varoufakis, menționează Politico.
Tsipras a recunoscut că „a subestimat factorul uman” atunci când l-a ales pe Varoufakis, afirmând că acesta era „mai mult o vedetă decât un economist”.
La vârsta de 34 de ani, Tsipras a devenit liderul partidului Syriza și a condus formațiunea de la 4,6% în 2009 la 36,3% în 2015.
Formațiunea radicală de stânga a atras atenția în Europa în perioada culminantă a crizei financiare din 2015, când părea că Tsipras și Varoufakis se pregăteau să scoată Atena din zona euro, în cadrul negocierilor cu partenerii din UE, conduși de Germania.
În iulie 2015, după victoria unui referendum în care grecii au respins condițiile de asistență propuse de UE – o victorie simbolică, dar care nu a modificat radical situația – Tsipras a acceptat un nou program de salvare pentru a menține Grecia în zona euro și a fost reales în septembrie.
„Am dorit un acord onorabil în cadrul zonei euro”, a scris Tsipras, „dar nu am ascuns faptul că îmi doresc schimbări radicale în Europa, pentru a pune capăt impunerii absurdității economice a neoliberalismului, nu doar în Grecia, ci întregului continent.”
Fostul premier, care a renunțat la funcție în 2019, afirmă că nu a avut niciodată intenția unei ieșiri din zona euro, dar confirmă că riscul era real și face parte din planul fostului ministru german de finanțe Wolfgang Schäuble, având în vedere dificultățile fiscale ale Atenei care puneau în pericol moneda comună.
„Nu am știut dacă să plâng sau să râd”
Tsipras a menționat că Varoufakis a facilitat situația prin abordarea sa conflictuală și politica riscantă, până când a fost „demis” din funcția de ministru de Finanțe.
„Varoufakis a trecut de la a fi un atu la o figură negativă. Nu numai că potențialii aliați nu-l tolerateau, ci nici colegii săi nu-l suportau”, a spus el.
Tsipras s-a enervat foarte mult pe ministrul de Finanțe când Varoufakis i-a prezentat „Planul B”, ce prevedea emiterea unei monede paralele folosind bonuri.
„În loc să plătim pensiile și salariile, am tipări bonuri pe care oamenii le-ar putea folosi pentru cumpărături și servicii”, a explicat Varoufakis.
„Când am auzit asta, nu am știut dacă să plâng sau să râd. Am reacționat: „Serios?””, și-a amintit Tsipras.
Putin nu a sprijinit direct pe Tsipras, dar l-a încurajat să accepte acordul cu Merkel
În autobiografia sa, Tsipras a descris încercările administrației sale de a solicita sprijin financiar de la Kremlin.
Pe 19 iunie 2015, în cadrul unei întâlniri de la Sankt Petersburg, Tsipras l-a invitat pe președintele rus Vladimir Putin să facă o investiție simbolică de 200-300 de milioane de euro în titlurile de stat ale guvernului grec.
„Răspunsul său a fost sincer și direct”, a declarat Tsipras.
„Putin a spus că preferă să doneze banii unui orfelinat, deoarece, în opinia lui, a acorda Greciei acești bani ar fi ca și cum i-ar arunca la gunoi”, a menționat Tsipras. El a recomandat Greciei să ajungă la un acord cu europenii, în special cu cancelara germană Angela Merkel.
