Marți, Parlamentul European a solicitat membrilor Uniunii Europene să continue procesul de suspendare a dreptului de vot al Ungariei în Consiliul Uniunii Europene. Legislativul european justifică această solicitare prin „dezintegrarea democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale” din Ungaria condusă de Viktor Orban, pe care o acuză de conducerea unui „regim hibrid de autocrație electorală”.
În acest context, Parlamentul a adoptat cel de-al doilea raport intermediar referitor la persistenta subminare a statului de drept și la continuarea încălcărilor valorilor UE de către Ungaria. Au fost înregistrate 415 voturi pentru, 193 împotrivă și 28 de abțineri, iar raportul Parlamentului referitor la procedura conform articolului 7 (initiativă declanșată în 2018 de deputații europeni) face un bilanț al evoluțiilor din toate cele 12 domenii de preocupare, precum organizarea electorală, independența justiției și corupția, conform unui comunicat al Legislativului European.
Care este motivul invocat
Parlamentul European afirmă că guvernul maghiar nu a protejat corespunzător drepturile cetățenilor, a subminat libertatea academică și a slăbit sistematic Consiliul Național al Magistraturii. În plus, conform Telex, au fost identificate probleme suplimentare legate de practici comerciale motivate politic, interzicerea constituțională a Pride și alocarea publicității de stat către mass-media pro-guvernamentale.
„Prea mult timp, autoritățile europene au stat cu mâinile în sân în timp ce un guvern din ce în ce mai autocrat distruge drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor”, afirmă eurodeputata Tineke Strik, membră a grupului Verzilor și inițiatoare a acestei rezoluții.
Deși retragerea dreptului de vot al unui stat membru în UE necesită unanimitate, declarația că Ungaria reprezintă un „risc clar de încălcare gravă a valorilor fundamentale ale UE” necesită doar o majoritate de 80% și ar permite avansarea procesului, conform textului rezoluției.
Prim-ministrul maghiar, Viktor Orban, se află în conflict constant cu Comisia Europeană, care îl acuză de încălcări ale statului de drept. Ca urmare a unor acțiuni contrare principiilor statului de drept, Comisia a blocat implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al Ungariei, ce prevedea dreptul la fonduri în valoare de 5,8 miliarde de euro din planul european de sprijin post-pandemie.
