România intră în 2025 cu un buget vulnerabil și se confruntă cu una dintre cele mai dificile situații fiscale din Uniunea Europeană. Deși guvernul a anunțat măsuri ferme pentru reducerea deficitului, presiunea asupra economiei și populației rămâne ridicată. Conform unei analize realizate de economistul Cristian Socol pentru Mediafax, țara noastră aplică una dintre cele mai severe politici de austeritate din UE, într-un context în care spațiul fiscal de manevră este extrem de limitat.
- Despre dublul standard și deficitul bugetar din 2024.
Necesitatea de a atribui vina pe moștenirea dificilă și de a justifica rolul de „erou salvator” a generat dezbateri aprinse privind cauzele deficitului bugetar efectiv de 8,7% din PIB (metodologia cash) și 9,3% din PIB (metodologia ESA) din anul 2024, cel mai ridicat din UE. În mod ipocrit, aceste discuții erau în plină desfășurare în timp ce infrastructura rutieră s-a extins prin construcții record de drumuri rapide și autostrăzi în exploatare și în curs de finalizare, depășind toate realizările din ultimele 33 de ani, iar școlile și universitățile au fost modernizate, iar spitalele au primit investiții pentru îmbunătățirea serviciilor medicale.
Sau la întâlniri cu dascăli cărora, pentru prima dată după Revoluție, li s-a redat demnitatea socială prin salarii mai apropiate de complexitatea muncii lor. De asemenea, unii „părerologi” afirmă despre efortul cadrelor didactice, fără să fi trecut vreodată pragul unei săli de clasă sau să înțeleagă obstacolele și eforturile depuse în activitatea lor, în afara orelor de predare.
Și mai ipocrit, discuțiile despre deficit se desfășurau de către „personaje” care, în același timp, susțineau necesitatea unui sprijin considerabil pentru Republica Moldova și Ucraina.
Desecretizarea documentelor privind această asistență și înțelegerea impactului războiului asupra costurilor de finanțare ale țărilor din proximitate (inclusiv România) ar fi contribuit la o dezbatere mai clară asupra deficitului bugetar.
Există corupție și fraude în fondurile publice? Da. Cui nu îi lipsește eficiența în prioritizarea investițiilor publice? Da. În plus, evaziunea fiscală estimată la 8-10% din PIB și rezistența față de reducerea ei persistă. Da.
Vrem o țară cu infrastructură și servicii publice de calitate, asemenea unor țări occidentale, dar uităm că ultimele patru exemple au avut perioade de creștere cu deficite peste 6%, unii chiar peste 10-11% din PIB, pentru a se dezvolta întreaga infrastructură și sistemul social. Da.
Totuși, nu mai contează trecutul. Este clar că reducerea deficitului bugetar în 2025 și anii următori are o motivație macroeconomică – pentru a permite o finanțare rezonabilă a datoriei – și unele componente ascunse, politice, pentru a construi o imagine a „eroului” și economice, pentru a susține angajamentele de ajutor pentru Ucraina și Moldova, precum și costurile îmbătrânirii populației.
Este necesară consolidarea fiscal-bugetară. Însă, modul în care se face această reducere trebuie să fie echitabil – evitând austeritatea excesivă asupra populației vulnerabile și a clasei medii, precum și impunerea de taxe noi sau majorarea celor existente, în special pentru companiile corecte fiscal și afacerile autohtone.
Aplicarea unui model nesănătos de ajustare fiscal-bugetară a condus la creșterea inflației, reducerea consumului, blocarea investițiilor, concedieri și scăderea puterii de cumpărare a populației pentru o perioadă de 25 de ani, afectând 91% din cetățeni. O politică fiscală dezechilibrată, cu efecte contracționiste, și fundamentată greșit, repetă greșelile trecutului și nu face altceva decât să perpetueze aceste probleme, ignorând lecțiile ajustărilor inteligente din UE.
Conștientizăm că, din motive ideologice, s-a respins planul alternativ de introducere a impozitării progresive, creșterii progresivității fiscale și reducerii semnificative a evaziunii și a arieratelor, măsuri care ar duce la o consolidare fiscală echitabilă, menținerea inflației între 5-6%, efecte contracționiste marginale și reducerea deficitului balanței comerciale. Acest plan este recomandat de FMI, Banca Mondială, OCDE și Comisia Europeană.
Totuși, nu s-a făcut mai mult.
- Analiza situației fiscale a României în 2025 și prognoze pentru 2026
Deficitul bugetar efectiv anunțat de Ministerul Finanțelor pentru încheierea anului 2025 este de 8,4% din PIB, conform metodologiilor cash și ESA. Acesta se va situa aproape de estimarea Comisiei Europene (noiembrie 2025). Este cu 7 miliarde de lei mai mare și cu 0,3 puncte procentuale mai mic decât cel din anul precedent.
Estimarea CE indică un deficit bugetar structural de 7,9% din PIB pentru 2025, în scădere față de 9% în anul anterior. Structura deficitului este preocupantă, deoarece din deficitul total de 8,4%, componenta primară reprezintă 5,3% din PIB, iar dobânzile 3,1% din PIB, aceste cifre fiind în creștere față de anul precedent, afectate de împrumuturile masive din pandemie, incertitudinile politice și războiul din Ucraina.
România va trece de la regula 888 în 2025 (8,4% deficit efectiv, 7,9% deficit structural, 7,9% deficit de cont curent, ca raport în PIB) la regula 666 în 2026 (6,2% deficit efectiv, 5,6% deficit structural, 6,4% deficit de cont curent). Fără implementarea Planului de Relansare Economică și reforme fiscale structurale, deficitul va rămâne la circa 4-5% între 2027 și 2030.
Comparativ cu alte state UE, în 2025 România va avea cea mai mare pondere a deficitului bugetar efectiv în PIB (8,4%), urmată de Polonia (6,8%) și Franța (5,5%). Anul următor, Polonia va avea cel mai mare deficit (6,3%), urmată de România (6,2%) și Belgia (5,5%). În 2027, această ierarhie se va menține.
În 2025, 13 țări din UE27 vor avea deficit bugetar efectiv peste 3% din PIB, media zonei euro fiind de 3,2%, iar în UE27 de 3,3%. În anii 2026 și 2027, această medie va crește ușor.
Sustenabilitatea deficitului bugetar poate fi estimată prin nivelul deficitului care ar asigura stabilizarea ponderii datoriei guvernamentale în PIB. Pentru 2025, această valoare este estimată la 3,8%, fiind sub ținta de 8,4%. În 2026, nivelul de echilibrare este de 3,7% din PIB, față de ținta de 6,2% a deficitului efectiv.
Comparativ, în cazul Poloniei, nivelul deficitului pentru stabilizarea datoriei în 2025 este de 3,5%, în Slovacia de 2,8% iar în Ungaria de 3,4%, toate sub limitele estimărilor oficiale.
Analizele referitoare la stabilitatea datoriei din 2025 indică că unele state, precum Grecia (148%), Italia (136%), Franța (116%), Belgia (107%) și Spania (100%), vor avea datorii brute peste 60% din PIB, afectând sustenabilitatea financiară europeană.
3. Sustenabilitatea datoriei publice în 2025 și perspective pentru 2026
Per ansamblu, sănătatea finanțelor publice depinde și de evoluția datoriei guvernamentale. În 2024, ponderea acesteia în PIB este estimată la 54,8%, urcând la 59,1% în 2025 și 61,1% în 2026, plasând România în al doilea deceniu al clasei medii UE în acest indicator. Deși sub pragul de sustenabilitate (52% din PIB pentru datorie brută și 48% pentru datorie netă), evoluția anuală arată o creștere ce necesită monitorizare atentă.
La nivelul UE27, 12 țări înregistrează datorii brute peste 60% din PIB, cu alte state precum Grecia, Italia, Franța, Belgia și Spania având ponderi foarte ridicate.
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, necesarul de finanțare brută în 2025 este de circa 258 miliarde lei (13,6% din PIB), din care 40% pentru rambursarea ratelor de datorie și 60% pentru acoperirea deficitului curent.
Prin gestionarea eficientă a datoriei publice, cu maturități extinse și diversificate, precum și reducerea presiunii valutare, structurarea datoriilor rămâne sustenabilă, iar riscurile la termen sunt moderate, cu doar 5,8% din datorie pe termen scurt.
4. Structura consolidării fiscal-bugetare pentru 2025 și prognoze pentru 2026
Teoria macroeconomică recomandă o abordare echilibrată în reducerea deficitului, prin creșterea veniturilor și reducerea cheltuielilor bugetare. Analizele indică o ajustare nepătrundătoare, cu 40% din reducerea deficitului provenind din creșterea veniturilor și 60% din reducerea cheltuielilor, ceea ce evidențiază o lipsă de echitate și măsuri insuficient echilibrate pentru consolidare.
Proiecțiile pentru 2026 arată o reducere a deficitului la 6,2%, însă această ajustare se va realiza preponderent prin reducerea cheltuielilor publice, ceea ce poate crește riscurile pentru sustenabilitatea finanțelor publice, mai ales în contextul reducerii fondurilor europene și a angajamentelor față de securitate și ajutor pentru Ucraina și Moldova.
După 2026, problemele de sănătate fiscală vor fi și mai acute, fiind necesare măsuri precum consolidare fiscală bazată pe creștere economică, investiții și stimularea exporturilor, inclusiv în domenii cu tehnologie ridicată.
RECOMANDAREA AUTORULUI
Evoluția economiei României încetinește, fiind afectată de inflație și de un cadru de reglementare european birocratic. Această stagnare reprezintă o amenințare majoră pentru stabilitatea financiară durabilă.
Guvernul a depus cea de-a patra solicitare de fonduri din PNRR, valoarea totală fiind estimată la peste 2,6 miliarde de euro.
