Polonia, țară care, de-a lungul istoriei, a fost ținta unor agresiuni frecvente din partea Rusiei, se confruntă în prezent cu amenințări de securitate crescute, fiind implicate incidente recente de sabotaj și încălcări ale spațiului aerian.
Amenințări de securitate și vulnerabilități interne
Aceste evoluții au scos în evidență deficiențe semnificative în sistemul național de apărare. Deși Varșovia alocă aproape 5% din PIB pentru apărare, guvernul a investit insuficient în protejarea populației civile. Majoritatea adăposturilor pentru civili sunt vechi, construite în perioada comunistă, și se află într-o stare avansată de degradare.
Este o „problemă de dimensiuni enorme”, a afirmat Sławomir Cenckiewicz, șeful Biroului Național de Securitate al Poloniei și consilier al președintelui Karol Nawrocki.
„Este imperative să creștem reziliența civilă… Polonia, în ultimii ani, s-a concentrat pe modernizarea forțelor armate și a neglijat acest aspect”, a completat acesta.
Guvernul condus de premierul Donald Tusk a prevăzut în bugetul acestui an suma de 16 miliarde de zloți (aproximativ 3,8 miliarde de euro) pentru construcția și actualizarea adăposturilor.
Primarul capitalei, Rafał Trzaskowski, a prezentat un plan în care rețeaua de metrou a orașului ar urma să servească ca adăpost pentru circa 100.000 de persoane în situație de urgență.
Finlanda, model de referință pentru Polonia
Polonia urmărește exemplul Finlandei, țară NATO cu cea mai extinsă frontieră comună cu Rusia și în posesia a aproximativ 50.000 de adăposturi antiaeriene.
În septembrie, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a vizitat un adăpost subteran la Helsinki, cu o capacitate de 6.000 de persoane, dotat cu facilități precum cafenea, loc de joacă și sală de fitness. „Este vital pentru Polonia și pentru cetățenii săi să implementăm astfel de mecanisme”, a afirmat el.
Aproximativ 1.000 de adăposturi sunt considerate rezonabile, fiind suficiente pentru a proteja până la 3% din populație. În comparație, adăposturile finlandeze ar putea proteja cel puțin 80% din cetățeni.
Legislația privind protecția civilă a intrat în vigoare la începutul anului trecut, însă normele tehnice specifice urmează să fie definite. Specialiștii avertizează că, fără standarde clare, investițiile recente pot fi ineficiente.
Chiar dacă legislația nu este completă, „cel puțin permite inițierea acțiunilor”, a declarat Jarosław Gromadziński, general polonez în retragere. „Orașele noastre s-au extins fără o planificare corespunzătoare pentru protecția cetățenilor în situații de criză”.
Deși Polonia a adoptat o strategie corectă, prioritizând dezvoltarea forței militare, devine tot mai clar că protejarea civililor „nu este la fel de simplă sau rapidă precum achiziția armamentului”, a adăugat Gromadziński.
