Donald Trump își exprimă dorința ca Statele Unite ale Americii să preia controlul asupra Groenlandei. Problema principală este că insula aparține Danemarcei, iar majoritatea rezidenților nu doresc să devină parte a SUA, scrie POLITICO într-o analiză asupra posibilelor acțiuni ale Washingtonului pentru realizarea acestui obiectiv.
Deși ideea unei incursiuni în Nuuk sau a anexării forțate a teritoriului pare ireală, există o strategie clară, iar Trump pare să fi inițiat deja acest proces. Strategia amintește, pentru europeni, de abordarea expansionistă a președintelui rus Vladimir Putin.
POLITICO a discutat cu oficiali ai Uniunii Europene, membri NATO, experți în securitate și diplomați pentru a analiza modalitățile prin care SUA pot obține controlul asupra insulei Arcticii, bogată în resurse și strategic importantă.
„Ar putea fi vorba de doar cinci elicoptere… fără a fi nevoie de forțe numeroase. (Groenlandezii) nu ar putea opune rezistență.”, a declarat un politician danez sub anonimat.
Primul pas: Campanie de influență pentru independența Groenlandei
Imediat după preluarea mandatului, administrația Trump a discutat despre independența Groenlandei, un teritoriu semi-autonom al Danemarcei. O Groenlandă independentă ar putea încheia acorduri cu SUA, în timp ce momentan are nevoie de aprobarea Copenhagăi.
Pentru a obține autonomia, locuitorii trebuie să participe la un referendum și să negocieze un acord acceptat atât de Nuuk, cât și de Copenhagă. Conform unui sondaj din 2025, 56% dintre groenlandezi ar vota pentru independență, iar 28% împotrivă.
Persoane cu legături cu Donald Trump au realizat operațiuni de influență în Groenlanda. Serviciul danez de securitate și informații, PET, a avertizat că teritoriul „este ținta unor campanii de influență de diferite tipuri”.
Felix Kartte, specialist în strategii digitale, a explicat metodele de influențare politică utilizate de Rusia în țări precum Moldova, România și Ucraina: „Rusia combină tactici offline și online. Pe teren, colaborează cu actori precum partide extremiste, rețele ale diasporei sau oligarhi pro-ruși și plătește persoane pentru a participa la proteste anti-UE sau anti-SUA. În același timp, construiește rețele mari de conturi false și pseudo-media pentru a amplifica aceste activități online, promovând anumite candidaturi sau poziții. Scopul nu este neapărat să convingă alegătorii că o opțiune pro-rusă este superioară, ci să o facă să pară mai mare, mai vocală și mai populară decât în realitate, creând senzația de inevitabilitate.”.
În Groenlanda, SUA par să folosească tactici similare.
Stephen Miller, adjunctul directorului de cabinet al lui Trump, a afirmat pentru CNN că „nimeni nu va lupta militar cu SUA pentru viitorul Groenlandei”.
Luna trecută, Trump a instituit poziția de trimis special în Groenlanda și l-a numit pe guvernatorul Louisianei, Jeff Landry, pentru această funcție.
Președintele Donald Trump a declarat că intenționează „să integreze Groenlanda în Statele Unite”.
Vicepreședintele JD Vance, care a vizitat Groenlanda în martie, a afirmat că „poporul groenlandez va avea autodeterminare” și speră „că vor alege să colaboreze cu Statele Unite, deoarece suntem singura națiune care le va respecta suveranitatea și securitatea”.
Al doilea pas: Oferirea unui acord avantajos Groenlandei
Dacă locuitorii Groenlandei optează pentru independență și se rup de Danemarca, următorul pas al SUA ar fi aducerea insulei sub influență americană.
O posibilitate ar fi integrarea Groenlandei ca stat afiliat SUA, idee avansată de susținătorii lui Donald Trump. Prim-ministrul danez, Mette Frederiksen, a declarat că „SUA nu are dreptul să anexeze” Groenlanda, după ce Katie Miller, soția lui Stephen Miller, a distribuit pe rețelele sociale o hartă a insulei cu steagul american și cu cuvântul „ÎN CURÂND”.
Majoritatea groenlandezilor se opun acestei idei. Conform unui sondaj din 2025, 85% nu doresc ca insula să devină parte a SUA.
Chiar și susținătorii ideii de independență, favorabili lui Trump, nu sunt entuziasmați de această opțiune.
Există și alte alternative. Administrația Trump ar putea propune Groenlandei semnarea unui Compact de Liberă Asociație (COFA), similar cu cele încheiate cu Micronezia, Insulele Marshall sau Palau.
Aceste acorduri oferă servicii esențiale, protecție și comerț liber, în schimbul prezenței militare fără restricții. Această idee a reapărut recent în discuție.
Kuno Fencker, deputat groenlandez de opoziție pro-independență, a menționat că încearcă „să convingă (americanii) că nu dorim să fim precum Puerto Rico sau alte teritorii ale SUA, dar un Compact de Liberă Asociație, acorduri bilaterale sau alte forme – să vină la masa negocierilor, iar groenlandezii vor decide prin plebiscit”.
Al treilea pas: Atragerea Europei
Al patrulea pas: scenariul intervenției militare
Ce se întâmplă dacă Groenlanda sau Danemarca, de acordul căreia depinde separarea de Copenhaga, refuză planul lui Donald Trump?
O intervenție militară a SUA ar putea fi realizată fără obstacole majore. Potrivit lui Thomas Crosbie, de la Colegiul Regal Danez de Apărare, echipa lui Trump analizează mai multe variante posibile.
„Cea mai îngrijorătoare ar fi o strategie de tip fait accompli, similară celor observate frecvent în cercurile militare, prin care s-ar acapara teritoriul în stilul lui Putin în Ucraina. Trimițând trupe, se poate revendica teritoriu, susținând ulterior că este teritoriu american… Armata Statelor Unite este capabilă să debarce orice forță în Groenlanda, fie aerian, fie naval, și să susțină că zona aparține SUA.”, a declarat acesta pentru POLITICO.
Lin Mortensgaard, cercetător la Institutul Danez pentru Studiile Internaționale, precizează că SUA dispun deja de aproximativ 500 de soldați și contractorți locali la baza spațială Pituffik, din nordul insulei.
De asemenea, aproximativ 100 de militari ai Gărzii Naționale din New York acționează periodic în Groenlanda pe timpul verii, în misiuni de sprijin științific.
Capacitatea de apărare a Groenlandei rămâne foarte limitată. Teritoriul nu are o armată proprie.
Comandamentul Arctic al Danemarcei are resurse minimale: patru nave, o patrulă cu sănii trasă de câini, câteva elicoptere și un avion de patrol maritim.
Din această cauză, Lin Mortensgaard subliniază că SUA ar putea prelua controlul asupra Nuuk în circa jumătate de oră, dacă ar decide să trimită trupe sau forțe speciale.
„Donald Trump face declarații și apoi acționează. Dacă ai fi unul dintre cei 60.000 de locuitori din Groenlanda, ai fi foarte preocupat.”, a spus eurodeputata daneză Stine Bosse.
Romain Chuffart, directorul Institutului Arctic din Washington, avertizează că o astfel de acțiune ar fi fără temei legal atât în dreptul american, cât și în cel internațional.
O ocupație militară de peste 60 de zile ar necesita aprobare din partea Congresului SUA. Mai mult, o invazie ar putea duce la „sfârșitul NATO”, iar „SUA s-ar auto-sabota și ar renunța la o alianță la care au contribuit semnificativ”.
